Companii

Leslie Szamosi, EMBA Sheffield: Managerii nu mai fac un EMBA pentru un job mai bun sau pentru un salariu mai mare în ţară, ci pentru a emigra

Leslie Szamosi: Astăzi, dacă îţi schimbi jobul, s-ar putea să nimereşti pe un salariu mai mic

Leslie Szamosi: Astăzi, dacă îţi schimbi jobul, s-ar putea să nimereşti pe un salariu mai mic

Autor: Corina Mirea

27.10.2014, 00:05 405

Înainte ca recesiunea să ajungă să afecteze şi piaţa locală, profilul cursantului de EMBA se rezuma la cel al corporatistului care se muta dintr-o companie în alta în speranţa unui job mai bun şi, implicit, a unui salariu tot mai mare, bazându-se, în mare parte, şi pe statutul pe care i-l oferea un astfel de program de educaţie. În prezent însă, studentul de EMBA are mai multă experienţă pe piaţa muncii, nu ţinteşte un job mai bun sau un salariu mai mare, dar îşi doreşte să fie cooptat de o companie din străinătate, este de părere Leslie Szamosi, directorul academic al programului de Executive MBA de City College, International Faculty of the University of Sheffield.

„Ţin minte că în urmă cu opt ani, când am intrat pe piaţa locală, prima grupă de studenţi era formată din oameni care se mutau frecvent, pe salarii tot mai mari şi în fiecare lună în care veneam să predau mai auzeam despre o schimbare. Într-un fel, atunci se exploata dinamica pieţei muncii. Acum lucrurile sunt diferite, studentul are mai multă experienţă, nu mai vrea să se mute aşa des, dar îşi doreşte expunere internaţională. Totuşi, nu sunt prea mulţumit de faptul că învăţăm oameni care se duc apoi pe alte pieţe pentru a-şi folosi competenţele“, explică Leslie Szamosi. În opinia sa, schimbarea profilului studentului de EMBA ar putea avea două cauze: pe de-o parte, perioada de criză a redus ofertele generoase din partea angajatorilor şi, pe de altă parte, ponderea tot mai mare a generaţiei Y care intră în câmpul muncii a făcut ca salariul să nu mai reprezinte cel mai important factor motivaţional.

„Astăzi, dacă îţi schimbi jobul, s-ar putea să nimereşti pe un salariu mai mic. Astfel că nu mai sunt atât de mulţi oameni care să spună că vor alt job pentru un salariu mai bun, ci ar accepta riscul unui venit mai mic pentru că nu mai fac faţă mediului de lucru, nu le mai place. Companiile trebuie să ţină pasul, să vină cu soluţii. Iar angajatorii din România deja nu se mai luptă doar între ei, ci şi cu alte companii din întreaga lume pe acelaşi pool de talente“, mai precizează Leslie Szamosi.

În opinia sa însă, organizaţiile din România, dar şi cele din străinătate nu şi-au dat încă seama cum să facă faţă generaţiei Y pentru că multe sunt conduse şi în prezent de angajaţii din generaţii mai în vârstă.

Pe de altă parte, piaţa programelor de educaţie pentru manageri din România nu pare să fi suferit prea mult din cauza crizei, susţine directorul, dat fiind faptul că jucătorii care erau în economia locală în perioada de boom resistă şi în prezent, chiar dacă au mai puţini studenţi.

„Sigur, au fost nişte perioade de declin, dar, per total, aş spune că piaţa este robustă, mai ales că, pe lângă faptul că toţi jucătorii au rămas, într-un fel sau altul, au venit şi unii noi“, a mai spus Leslie Szamosi.

Peste 4.700 de manageri au absolvit cursurile unui program de MBA sau Executive MBA în România în ultimele două decenii, iar în prezent piaţa locală a acestor tipuri de programe cuprinde 16 MBA-uri şi EMBA-uri, care formează o piaţă anuală de 4 milioane de euro, potrivit celei de-a şaptea ediţii a suplimentului „Top MBA“ lansat de ZF în martie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO