2020 a pus la încercare economiile globale şi a arătat că „business as usual” nu mai este o soluţie viabilă în contextul post-pandemic. Sustenabilitatea în toate aspectele din business va fi noua normalitate, iar companiile vor trebui să investească pe multiple paliere pentru a se alinia.
Aspectele legate de o mai bună şi eficientă guvernare, cele sociale şi cele legate de mediu au devenit din ce în ce mai importante. În condiţiile în care sectorul financiar şi-a intensificat eforturile pentru stabilirea unor strategii de sustenabilitate în business şi de reducere a impactului asupra mediului, anii următori pandemiei vor pune tot mai mult accent pe dezvoltare durabilă şi „transformare verde”. De altfel, necesitatea tranziţiei la o economie globală bazată pe emisii reduse de carbon a generat deja câteva din tendinţele anului 2021.
Mai multă transparenţă în privinţa datelor de mediu
Începând cu acest an, din ce în ce mai multe companii vor fi obligate să-şi facă publice datele de mediu. Există până acum mai multe pieţe care examinează posibilitatea impunerii unor astfel de măsuri. Cei mai mulţi analişti anticipează că avem de-a face aici cu o tendinţă care va deveni tot mai vizibilă, mai ales în domeniul financiar.
Nu întâmplător, la începutul anului trecut, Banca Centrală a Canadei avertiza asupra riscurilor asociate cu schimbările climatice şi reitera importanţa tranziţiei la o economie a emisiilor scăzute de carbon. În paralel, 11 fonduri de pensie şi investiţii din lume au cerut deja companiei financiare britanice Barclays să-şi întrerupă colaborarea cu companiile energetice dacă acestea nu respectă Acordul de la Paris. Vorbim până la urmă de o presiune tot mai mare, care ar trebui să determine instituţiile bancare să-şi „de-carbonizeze” bilanţurile contabile.
Trecerea la o economie circulară şi eficientizarea resurselor
În februarie 2021, Parlamentul European a adoptat recomandările politice privind un nou Plan de Acţiune pentru o Economie Circulară.
Următoarea conferinţă pe probleme de mediu a Organizaţiei Naţiunilor Unite (COP26) este programată pentru luna noiembrie a acestui an şi va fi acompaniată de un program de finanţare privată, care are ca obiectiv eliminarea completă a gazelor cu efect de seră din economie până în 2050. Acest lucru va obliga mai mulţi actori din zona sectorului financiar să-şi asume până în toamnă angajamente majore cu privire la protecţia mediului.
Sute de companii internaţionale s-au alăturat până acum iniţiativei globale privind economia plasticului, având ca obiectiv o „economie circulară” în care materialele plastice nu se mai transformă niciodată în deşeu. O companie din cinci care lucrează astăzi cu astfel de materiale, la nivel mondial, şi-a fixat ca ţintă eliminarea plasticului, dar şi alte multe inovaţii privind reutilizarea, reciclarea sau transformarea reziduurilor organice în compost.
Protejarea drepturilor digitale ale omului
Tehnologia poate şi trebuie să aibă un rol important în această mobilizare pentru sustenabilitate, luând în calcul coduri stricte de etică în ceea ce priveşte utilizarea inteligenţei artificiale. Tendinţa la care ne putem aştepta pentru 2021 vizează conceperea de noi tehnologii care să înglobeze concepte precum drepturile omului, drepturi civile sau spaţiu privat. Concluzia este că putem întreprinde orice efort spre a combate pandemia sau alinia economiile la noile realităţi câtă vreme respectăm standardele universale ale drepturilor omului (inclusiv cele digitale).
Diversitate de gen şi egalitate la locul de muncă
Tot sub umbrela dezvoltării sustenabile intră şi diversitatea de gen pe care companiile trebuie să o adreseze într-un ritm tot mai accelerat în viitor. Potrivit Global Gender Gap Report, publicat cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos de anul trecut, ar mai fi nevoie de încă 100 de ani pentru a atinge egalitatea de gen la locul de muncă, la actuala rată de progres. Diversitatea de gen şi prezenţa din ce în ce mai mare a femeilor în consiliile de administraţie din companii poate determina inclusiv o schimbare culturală şi o aliniere a companiilor la tendinţele actuale.
Orientarea către angajaţi trebuie să existe pe toate nivelurile ierarhice din companii. Pentru a combate eventualele reculuri generate de pandemie, companiile vor trebui să asigure politici mai prietenoase cu familiile angajaţilor, o abordare proactivă a egalităţii salariale, identificarea şi eliminarea diferenţelor salariale de gen, crearea unor echipe de recrutare bazate pe diversitatea de gen, precum şi fixarea unor obiective privind compoziţia de gen în structurile de management.
Liviu Tudor este proprietarul dezvoltatorului de clădiri de birouri Genesis Property, care deţine West Gate Business District şi Novo Park.
