Pentru cei familiarizaţi cu sporturile de contact sau cu showurile de televiziune de la mijlocul anilor 2000, imaginea lui Eduard Irimia (39 de ani) e arhicunoscută. E tipul care alături de ProTV a ridicat din ringul galelor Local Kombat eroi care şi-au dezvoltat cariere impresionante. Există şi segmente de public care-l asociază doar cu băieţii cu muşchi care-şi cară în ring pumni aruncaţi din vârf de munte sau lovituri de picior generatoare vizite la O.R.L. Indiferent de imaginile care vi se construiesc în minte la auzul numelui Irimia, povestea brandului său e fascinantă.
A pus bazele unui circuit privit iniţial cu neîncredere, şi-a vândut maşinile pentru a-l menţine la suprafaţă, a riscat, a plusat, era în stare să-şi dea şi cămaşa de pe el pentru a asigura continuitate, dar, după mai bine de un deceniu, puiul LK, devenit în 2011 Superkombat, s-a răspândit în 83 de ţări de pe cinci continente şi câştigă teren neîncetat.
După fiecare gală, ploieşteanul ori e pe zero, ori e destul de puţin peste ca profit. Dar nu pierde nimic şi brandul devine supratapetat cu încă un bucată de imagine. Scopul său? Irimia mizează că la un moment dat va acapara piaţa, iar publicul va cumpăra partidele în sistemul pay-per-view. Spre exemplu, pugilistul Floyd Mayweather face 50 de milioane de dolari pe meci diar din PPV. Reţeta fi nanciară scrijelită cu inspiraţie şi intuiţie de Edi, în cele ce urmează.
A RENUNŢAT LA MEDICINĂ PENTRU A PORNI O AFACERE DE LA ZERO
Se autocaracterizează uneori drept bogatul sărac din business. Trăieşte într-o casă de lux, un penthouse în Pipera, deţine un mastodont pe patru roţi Hummer, dar ambele pe fi rmă. În rest… nu are economii, deşi urcă pe treptele afacerii sale de 11 ani. Neîncetat. Susţine că tot profi tul l-a reinvestit cu un calm de neînchipuit în unica lui avere: brandul Superkombat, o marcă evaluată de specialişti, în prezent, la peste 30 de milioane de euro.
Promotorul care a renunţat la Facultatea de Medicină pentru a plonja pe terenul afacerilor pretinde că „floarea sa“ poate ajunge să valoreze şi 300 de milioane de euro, adică 10% din UFC (Ultimate Fighting Championship), cel mai tare campionat din lume de sporturi de contact. Până la atingerea ţelului camufl at de zeci de armuri, Irimia a trecut prin obstacole fi reşti.
„Tatăl meu era antrenor de box la Ploieşti, iar eu student la Medicină şi de mic voiam să-l ajut pentru că aveam idei. Intenţionam să realizez un eveniment care să arate mai bine decât ceea ce era atunci, după Revoluţie, prin România. Am făcut o gală de box, în colaborare cu FRB în Saturn. A fost o combinaţie de box cu enternainment, asta a fost diferenţa faţă de alţi organizatori de evenimente la momentul respectiv. Primul element serios a fost în 2000, gala de box cu Tony «Bad Boy» Badea, care la acel moment era cotat mai bine ca Leonard Doroft ei în lume.
Se vindea în presă bine povestea cu Tony Badea“, şterge Edi praful de pe amintiri. Ploieşteanul devine parte a poveştii sale atunci când îşi porneşte istorisirea. Vorbeşte însufleţit, are memorie de computer şi e tipul de interlocutor care te poartă prin toate labirinturile aventurilor sale. „Pentru că nu aveam personaje de box bine configurate în România, ne-am gândit să facem altceva, iar primul show a fost „Se caută un greu“.
Şi apoi pentru că deja în lume era produsul K1, preluat de televiziunile europene, am venit cu o propunere la ProTV să facem un show nou, iar în 2003, în august, am realizat o gală cu nişte oameni total necunoscuţi pentru publicul larg, dar care aveau în spate cariere bine defi nite în sport: Sora, Zmărăndescu, Atodiresei. A fost o lovitură rapidă cu efect, au apărut orgolii, s-au făcut provocări“, mai aruncă o privire în trecut. În acea perioadă, ProTV avea audienţe foarte ridicate, iar showurile erau plasate în prime-time.
O decizie a Consiliului Naţional al Audiovizualului avea însă să încetinească urcuşul. Condusă pe atunci de Ralu Filip, CNA a decis ca galele presărate cu momente de violenţă să fi e repartizate după ora 23:00. „A fost un moment critic, pentru că aveam nişte sponsori pentru un anumit interval de rating şi brusc ne-am dus după ora 23:00. A trebuit să compensăm cu alte acţiuni, să facem gale şi afară, să difuzăm galele şi în reluare“, continuă omul care a lansat vedete precum Ift imoaie, Ghiţă sau Moroşanu. Criza mondială nu a ocolit nici sporturile de contact, iar din 2008, Irimia a hotărât să colaboreze cu colosul K1, brand afl at în proprietatea unui gigant japonez. A încercat să identifice personaje care ar fi reprezentat România la nivel global, iar protagonişti precum Ghiţă, Moroşanu sau Iftimoaie, s-ar fi încadrat perfect pe noile cerinţe.
Material publicat în ediţia tipărită săptămânală ProSport, distribuită în fiecare marţi, împreună cu Ziarul Financiar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
