Companii

Marea galbenă de dincolo de München: cum redevine România întreagă în jurul unui nucleu de 11 jucători. „Muncim tot mai mult, dar în graba asta uităm să acumulăm experienţe şi emoţii“

Marea galbenă de dincolo de München: cum redevine...

Autor: Alexandra Matei, Mirabela Tiron, Dana Ciriperu

20.06.2024, 00:07 3285

Victoria cu Ucraina în primul meci al României la Euro 2024, din Germania, ne-a pus în faţă oglinda României după 35 de ani de la Revoluţie Români din ţară, români care muncesc de ani de zile în Germania, români din alte state europene, români în vacanţe sau în city-break au colorat în galben străzile din München şi au însoţit echipa naţională spre cel mai bun rezultat înregistrat vreodată în competiţiile europene.

Sunt 900.000 de români înre­gistraţi oficial în Germa­nia, iar „greutatea“ lor în econo­mia celei mai puternice eco­nomii din Europa s-a văzut şi acum, la meci. Echipa naţională a jucat pe arena din München un meci „acasă“, deşi Ro­mânia a avut alocate doar 9.000 de bi­lete pe un stadion de 70.000 de locuri. Ucraina a avut pro­babil un număr similar. Restul biletelor sunt pentru spectatorii din ţara gazdă. Românii care lucrează peste graniţe au fost cu siguranţă gazde.

La o plimbare pe străzile din München întâlneşti astăzi clă­diri de spitale, şcoli, super­marketuri sau uni­tăţi administrative con­stru­ite de mun­citori români. În spitalele şi şcolile de acolo lu­crează sau învaţă zeci de cetăţeni ro­mâni sau cu „rădă­cini“ la noi. Românii şi-au luat case în Mün­chen şi în satele de lângă. La fel se întâmplă şi în Köln, unde România va juca cu Belgia sâm­bătă seara, la fel este şi în Frankfurt, unde pe 26 iunie va avea loc meciul cu Slovacia, ulti­mul din grupe, la fel se întmplă şi la Würzburg, acolo unde naţionala şi-a stabilit cartierul general pentru a pregăti meciurile de la Euro.

„Datoria către Uniunea Euro­pea­nă a fost plătită. 50 de mii de ro­mâni de pe Allianz Arena si 6 milioa­ne de ro­mâni din Uniunea Europea­nă transmit că datoria a fost plătită. Este momentul pentru o mare schim­bare de mentali­tate“, scrie Dragoş Damian, directorul general al produ­că­torului de medica­mente Terapia din Cluj, într-un co­mentariu trimis către ZF.

Schimbarea de mentalitate este ghidată de rezultatele şi transfor­mări­le care se petrec de peste un deceniu în economia României.

Între 2013 şi 2023, PIB-ul Româ­niei, care înseamnă valoarea adăuga­tă de o ţară într-un an, a crescut de la 632 de miliarde de lei la 1.600 de mi­liarde de lei, adică avem o creştere de 153%. Ci­fra de afaceri a tutu­ror com­paniilor din Ro­mânia a crescut în ulti­mul deceniu de la 1.126 de mili­arde de lei la 3.000 de miliarde de lei.

„Muncim tot mai mult, în fiecare zi, dar în graba asta uităm să acu­mu­lăm experienţe şi emoţii. Iar emoţia de a merge la un meci la Cam­pionatul European alături de copilul pasionat de fotbal merită orice efort. Dacă această ocazie este o oportunitate să te vezi şi cu prieteni ple­caţi de mult timp din ţară, atunci este super ofertă“, povesteşte Adrian, care plea­că în weekend spre Germa­nia împre­ună cu fiul său. A plătit 800 de euro pentru patru bilete după ce s-a înscris online la toate meciurile în speranţa că va prinde măcar un meci al Româ­niei la Euro. La Frankfurt, unde va vedea meciul României cu Slovacia, va ajunge împreună cu alţi doi români – tată şi fiu – de aceleaşi vârste, care însă locuiesc de peste 15 ani în Germania.

Daniel, medic de profesie, a ple­cat din România în 2010, în speranţa unui salariu mai mare şi a unui trai mai bun. În acel an, salariul mediu net în Româ­nia era de 1.400 de lei (325 de euro). Astăzi a ajuns la 5.200 de lei (1.045 de euro), o creştere de peste trei ori şi ju­mă­tate. Odată cu creşterea salariilor, românii au început să călătorească, să umple avioanele spre Europa de Vest şi spre lume şi să genereze 8,5 mld. euro în străinătate, pe vacanţe.

Cu aceste salarii, de azi, românii pot să plătească sute de euro pe bilete de avion luate în ultima secundă pen­tru a zbura la Köln sau la Frankfurt ca să vadă „pe viu“ meciurile naţionalei.

Tarom, Lufthansa sau Wizz Air pun la dispoziţia suporterilor bilete de avion spre aceste două destinaţii, însă tarifele sunt mari faţă de cele dintr-o perioadă obişnuită.

Operatorul aerian de stat Tarom vinde biletele pe ruta Bucureşti-Frankfurt pentru data de 25 iunie la preţul de 535 de euro de persoană, arată datele de pe site-ul companiei, iar primu zbor disponibil pentru retur al companiei aeriene este pe 28 iunie şi costă 673 de euro. Pe 26 iunie, în ziua în care România va juca la Frankfurt cu Slovacia, nu sunt zoruri disponibile de pe Aeroportul Oto­peni. Din Cluj-Napoca spre Frank­furt, Tarom are bilete de la 200 de euro chiar pe 26 iunie, potrivit ace­loraşi date.

Pe de altă parte, Lufthansa vinde biletul spre Frankfurt cu peste 300 de euro pentru data de 26 iunie şi cu peste 400 de euro pe returul de a doua zi, arată datele de pe site-ul companiei aeriene. Spre Köln, unde România va juca sâmbătă cu Belgia, compania aeriană Lufthansa are la vânzare bilete ce pornesc de la 500 de euro pe data de 21 iunie.

Calificarea României la Euro reprezintă pentru companiile aeriene o oportunitate, iar low-costul Wizz Air, cel mai mare jucător de pe piaţa aeriană, a introdus chiar rute speciale între Bucureşti şi Cluj şi oraşele în care va juca echipa naţională. Wizz Air vinde bilete spre Koln de la 357 euro de lei pentru 21 iunie, cea mai apro­pia­tă dată de meciul României cu Belgia. Biletele Wizz Air spre Frankfurt de pe 26 iunie sunt epuizate, aşa cum arată datele de pe site-ul companiei aeriene. În total, Wizz Air a anunţat 11 zboruri din Bucureşti şi Cluj către Munchen, Köln şi Frankfurt între 17 şi 27 iunie.

Românii care nu şi-au luat bilete către Germania pentru a vedea meciurile României de la Euro din tribune, sărbătoresc de „acasă“ şi urmăresc evoluţia naţionalei din faţa micilor ecrane, fie că sunt în sufragerie, la birou sau la terasă.

Meciul cu Ucraina, care a avut loc luni, pe 17 iunie, a început la ora 16.00, când cei mai mulţi dintre suporterii echipei naţionale erau încă la job, dar adevăraţii fani s-au adaptat şi au urmărit, printre task-urile pe care le aveau de făcut, fiecare dintre cele trei goluri marcate şi s-au bucurat apoi de reuşita României în acest prim meci.

Totuşi, unii dintre ei au reuşit să vadă meciul de la terase, alături de prieteni şi au avut astfel ocazia să simtă puţin din atmosfera de stadion

„Terasa a fost mai plină decât de obicei. Atmosfera a fost ca de sărbătoare, ca la meci. S-a strigat, s-a ţipat în stil de galerie, iar oamenii au fost extaz. S-a şi mâncat, s-a şi băut. Au fost făcute rezervări în avans şi am avut în jur de 150 de persoane pe terasă“, a spus pentru ZF Gabi Georgescu, responsabil evenimente, PR şi booking al clubului Fabrika din Bucureşti.

Pe terasa clubului, mai spune el, au fost amenajate patru plasme mari, astfel încât toţi cei prezenţi să poată urmări meciul.

La fel au procedat şi alţi jucători din HoReCa, pentru care meciul de luni al României a fost un motiv dublu de bucurie, căci a făcut ca pe unele terase să nu mai fie niciun loc liber.

„Am avut aproximativ 120 de persoane pe terasă luni, la ora 16, când a avut loc meciul România-Ucraina, a fost plin. Pentru sâmbătă, când va fi meciul cu Belgia, avem rezervat tot, nu mai avem locuri. Atmosfera a fost ca de stadion“, a spus pentru ZF patronul terasei La Pod din Parcul Carol.

România va juca cu Belgia pe stadionul din Koln pe 22 iunie, de la ora 22, iar în Frankfurt va juca pe 26 iunie împotriva Slovaciei. Entuziasmul calificării la Euro a României va susţine atât creşterea cererii pentru bilete de avion pe aceste destinaţii, unde echipa naţională are meciuri, cât şi creşterea încasărilor teraselor şi restaurantelor.

Faptul că echipa naţonală a României este prezentă la Euro şi toate cele trei meciuri în sine sunt un prilej de bucurie pentru români, dar, dincolo de asta, reprezintă şi un motiv pentru a ieşi la terasă sau pentru a pleca într-un city break ca să vadă meciul cu ochii lor, direct din tribune, lucruri concrete prin care se vede că nivelul de trai al românilor a crescut faţă de acum un deceniu.