Romgaz se chinuie din 2016 să termine centrala pe gaze de la Iernut, iar la Electrica doar între 2 şi 4% dintre consumatori au contoare inteligente, dar companiile ar trebui să finalizeze în cel mult 5 ani proiecte majore de hidrogen, stocare a energiei de mari dimensiuni sau captare a carbonului, potrivit PNRR.
Guvernul promite ajutoare de stat pentru cei care vor investi în eficienţă energetică, producţia de baterii sau de panouri solare şi va schimba Legea energiei, dând drumul din nou la contracte directe, măsură cerută mai ales de investitorii în regenerabile, potrivit PNRR-ului trimis la Bruxelles.
Grup Servicii Petroliere, compania omului de afaceri Gabriel Comănescu, este singura entitate privată care este menţionată în planul prin care România vrea să atragă 29,2 mld. euro pentru redresarea post-pandemie.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), unul dintre cele mai importante instrumente pentru revenirea postpandemie, a fost depus pe 31 mai în sistemul informatic al Comisiei Europene, abia ieri el fiind făcut public.
Misterul a planat asupra acestui plan de ţară, care conţine livrabile până în 2026, luni de zile, chiar dacă din cele 29,2 mld. euro pe care România vrea să le acceseze, 16 mld. euro reprezintă împrumuturi, nu granturi.
Pe zona de energie, România s-a angajat la mai multe reforme pentru a primi banii europeni, o serie de companii de stat urmând să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea de proiecte de energie verde, mobilitate electrică, gaz natural sau hidrogen.
Dincolo de companiile de stat, singura firmă privată menţionată în acest document, care va derula de altfel şi cele mai ample investiţii, este Grup Servicii Petroliere, firma de foraj marin deţinută de omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu. GSP este în prezent implicată în proiectul de dezvoltare a perimetrului offshore Midia, susţinut financiar de americanii de la Black Sea Oil & Gas.
Liber la contractele directe
Pe lista de priorităţi a sectorului energetic se află reforma pieţei de energie care va duce la eliminarea cărbunelui din mixul de producţie în 2032.
„România este pe cale de a-şi îndeplini ţintele privind mediul şi energia pentru anul 2020. Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că în contextul actualelor politici, energia regenerabilă, reducerea emisiilor cu efect de seră şi ţintele de eficienţă energetică pentru anul 2030 sunt provocatoare, chiar şi cu programele ambiţioase trasate prin Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice care prevede investiţii de 22 mld. euro în domeniul energetic în perioada 2021-2030“, se arată în PNRR.
Una dintre problemele majore ale României în calea dezvoltării de noi investiţii este chiar starea precară a sistemului de transport şi distribuţie a energiei.
„Lipsa investiţiilor adecvate se vede în lipsa capacităţilor de interconectare. Printre altele, acest lucru duce la costuri mai mari la nivel naţional. De altfel, în a doua jumătate a anului 2020 România a avut preţuri mai mari la energie pentru consumatorii săi industriali decât Slovenia, Franţa, Ungaria, Luxemburg, Estonia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Danemarca sau Suedia.“
Astfel, guvernul intenţionează reluarea investiţiilor în energia verde, concomitent cu cele privind întărirea sistemului şi digitalizarea zonei de distribuţie.
Legea energiei va fi modicată astfel încât să permită din nou contractarea energiei pe termen lung în afara bursei de energie OPCOM.
Totodată, guvernul se angajează să implementeze Contractele pentru Diferenţă (CfD).
În linii mari, astfel de contracte prevăd ca producătorului de energie să îi fie garantat un preţ minim de vânzare.
În situaţia în care preţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferenţa din partea consumatorilor prin intermediul facturilor la electricitate. Dacă preţul este mai mare, producătorul va returna diferenţa către consumatori.
Totodată, va fi sprijinită implementarea de soluţii de tip demand-response. Aceste sisteme, aplicate deja la scară largă la nivel european, presupun ca anumiţi consumatori mari de energie să se pună la dispoziţia dispeceratului energetic naţional pentru a ieşi sau intra în funcţiune pornind de la cerinţele sistemului. Astfel, soluţiile de tip demand-response sunt văzute de mulţi specialişti din piaţă ca o oportunitate în vederea integrării proiectelor de energie verde, cu un caracter variabil.
„Pornind de la reformele pieţei de energie ne aşteptăm la montarea a 1.500 MW în regenerabile până în 2026 ca urmare a implementării contractelor directe sau a contractelor pentru diferenţă, alţi 3.000 MW urmând să fie montaţi prin intermediul altor mecanisme.“
Care sunt proiectele
Companiile energetice majore de stat sunt menţionate la rândul lor cu proiecte semnficative.
Romgaz alături de GSP Power, divizia de energie a GSP, ar trebui să facă la Mehedinţi un proiect de 320 de milioane de euro care cuprinde o contrală pe gaze de 159 MW, un parc solar de 100 MW, o unitate de producere a hidrogenului verde dar şi o instalaţie de captare şi stocare a carbonuui. Toate ar trebui să fie gata în 2024. Pe de altă parte, Romgaz se chinuie să termine anul viitor o centrală pe gaze la Iernut, începută în 2016 şi care avea ca termen de finalizare 2019.
Tot Romgaz alături de GSP Power mai au un proiect, de 265 de milioane de euro, la Constanţa. Investiţia presupune montarea unui centrale pe gaze de 159 MW, un parc solar de 20 MW, o unitate de producere a hidrogenului verde şi, din nou, p istalaţie de captare şi stocare a carbonului. Totul ar trebui să fie gata în 3 ani.
Ajutor de stat pentru fabrici noi
Hidroelectrica, la rândul său, ar trebui să acceseze 100 de milioane de euro pentru realizarea unui unităţi de producţie a hidrogenului verde, în timp ce pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă este prevăzută o investiţie de 28 de milioane de euro într-un parc solar cu o componentă de producere şi stocare a hidrogenului verde.
Electrica apare şi ea cu două proiecte majore. Unul are o valoare de 32,5 milioane de de euro pentru construcţia unei unităţi de stocare a energiei de 50 MW şi altul de 10,5 milioane de euro pentru realizarea unei reţele de 400 de puncte de alimentare pentru maşinile electrice. Electrica, până acum, este singura companie de utilităţi cu un portofoliu nediversificat de activităţi, doar între 2 şi 4% dintre clienţii săi fiind trecuţi pe sisteme de măsurară inteligentă a consumului de energie.
