Matematica energiei: Cum a evoluat costul celor mai importante tehnologii pentru producerea curentului. Verzii, lideri la ieftiniri, dar care sunt costurile ascunse?

♦ Tehnologia pentru proiectele solare şi eoliene şi-a redus dramatic costurile în perioada 2009-2024, acesta fiind unul dintre motivele care fac în acest moment investiţia în regenerabile solidă din punct de vedere financiar ♦ Dar care sunt costurile ascunse pe care le plăteşte de fapt tot sistemul, deci consumatorul?

Potrivit calculelor făcute de Lazard şi Roland Berger, unele dintre cele mai puternice com­panii de consultanţă la nivel global, ultimii 15 ani au fost marcaţi de evoluţii foarte interesante în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologiilor pentru producerea energiei. Un studiu realizat de cele două firme menţionate analizează evoluţia LCOE (Levelized Cost of Energy) în perioada 2009-2024 pentru mai multe tehnologii de producere a ener­giei.

„Levelized cost of electricity (LCOE) sau costul de generare a energiei electrice reprezintă, din punct de vedere matematic, raportul dintre toate costurile asociate centralei, pentru întreaga durată de viaţă, şi cantitatea totală de energie electrică gene­rată de aceasta. Cu alte cuvinte, LCOE este costul plătit pentru obţinerea unei unităţi de energie electrică (kWh sau MWh). Prin urmare, cu cât LCOE are o valoare mai redusă, cu atât tehnologia respectivă este mai atractivă pentru investitori, deoarece, pentru a face profit, LCOE trebuie să fie mai mic decât preţul de vânzare al energiei electrice. Acest indicator este deseori folo­sit pentru a evalua viabilitatea economică a proiectelor de investiţie şi pentru a com­para, din punct de vedere financiar, diferite tehnologii de generare“, arată site-ul HENRO (Aso­ciaţia Producătorilor de Energie Electrică din România).

Dacă pe toată durata de viaţă a proiec­tului, costurile de producţie pentru fiecare MWh stau mai mici decât preţul mediu din piaţă, atunci investiţia merită. Iar cu cât costurile sunt mai mici faţă de media pieţei, cu atât investiţia este mai apetisantă. Acest calcul îşi are cu atât mai mult rostul în con­textul în care atât Europa cât şi România, la rândul ei, au un deficit de capacitate de producţie, astfel că toţi ochii sunt pe tehnologiile care au cel mai scăzut cost şi, foarte important, cel mai mic termen de punere în funcţiune.