• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.6906
  • Leu / USD5.0130
Companii

Mazars: TVA este principala sursă de venit pentru bugetele ţărilor din Europa Centrală şi de Est, dar tendinţa s-ar putea inversa din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie şi a războiului din Ucraina

Mazars: TVA este principala sursă de venit pentru bugetele ţărilor din Europa Centrală şi de Est, dar tendinţa s-ar putea inversa din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie şi a războiului din Ucraina

Autor: Cristina Bellu

18.07.2022, 11:50 180

Taxa pe valoarea adăugată a devenit în ultimii ani principala sursă de venit pentru bugetele statelor din Europa Centrală şi de Est, dar această tendinţă s-ar putea inversa, din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie, a războiului din Ucraina şi a dificultăţilor lanţurilor globale de aprovizionare, notează o analiză a Mazars, companie internaţională de audit şi consultanţă în afaceri.

Potrivit acesteia, cotele de TVA din regiune au rămas stabile în ultimul an, cu rate standard în medie de aproximativ 21%, excepţie făcând Croaţia şi Ungaria, unde cotele standard de TVA de 25% şi 27% rămân excepţional de ridicate.

Mazars a publicat recent cea de-a zecea ediţie a studiului regional privind regimurile fiscale din Europa Centrală şi de Est (CEE), care analizează şi centralizează modificările fiscale din 22 de ţări şi se concentrează atât pe costurile cu forţa de muncă, cât şi pe diferitele aspecte ale impozitării întreprinderilor şi preţurile de transfer.

Studiul se concentrează pe tendinţele pe termen lung, deoarece deciziile de investiţii sunt cel mai bine susţinute de analiza tendinţelor şi a modificărilor regimurilor fiscale regionale, atât din punct de vedere istoric, cât şi geografic.

Pe lângă ţările din Grupul Vişegrad (V4), care cuprinde Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia, ghidul analizează regimurile fiscale din ţările din Europa de Sud-Est, Germania, Austria, Moldova, Ucraina şi Ţările Baltice, concentrându-se pe schimbările şi tendinţele regimurilor fiscale.

Analiza realizată de Mazars arată că ţările examinate depun eforturi vizibile pentru a îmbunătăţi eficienţa colectării impozitelor, în primul rând prin implementarea de noi tehnologii digitale pentru a combate practicile abuzive, deoarece, aici, riscul de evaziune fiscală este cel mai semnificativ.

Obiectivul lor este de a monitoriza toate tranzacţiile afectate de la un capăt la altul, de a detecta activităţile frauduloase şi de a reduce evaziunea fiscală.

Din perspectiva consultanţilor de la Mazars, introducerea caselor de marcat electronice şi a facturării electronice s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru curăţarea economiei.

Ungaria continuă să joace un rol fruntaş în digitalizare, iar sistemul obligatoriu de raportare în timp real a facturilor electronice, introdus recent, arată deja un impact fiscal pozitiv. Soluţii similare se regăsesc şi în alte ţări din regiune, de exemplu, în România.

„În eforturile sale de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, România s-a alăturat statelor membre din UE, care au început să implementeze facturarea electronică, respectiv monitorizarea transporturilor de bunuri. Într-o primă etapă, aceste două instrumente au devenit obligatorii pentru tranzacţiile dintre companii şi vizează anumite produse predispuse la evaziunea fiscală, având scopul de a îmbunătăţi nivelul de colectare a TVA, într-un context în care România înregistrează cel mai mare decalaj de TVA din UE.”, spune Alexandru Stanciu, Senior Tax Manager, Mazars România.

În ceea ce priveşte taxele legate de ocuparea forţei de muncă, din analiza Mazars reiese faptul că, în aproape toate ţările observate, costurile cu forţa de muncă au scăzut, însă cuantumul real al scăderii prezintă diferenţe semnificative.

Abordarea de bază a impozitării veniturilor variază, de asemenea, în regiune: unele ţări continuă să aplice cote unice de impozitare a veniturilor cum ar fi Bulgaria, Ungaria şi România, în timp ce altele menţin rate de impozitare semnificativ progresive, precum Austria, Germania şi Slovacia.

În ţările enumerate, costurile medii cu forţa de muncă suportate de angajatori se ridică la 15% din salariul brut. Cu toate acestea, există diferenţe semnificative - peste 30 de puncte procentuale - între cele mai mici, mai puţin de 5% în România, şi cele mai mari, de peste 30% (de exemplu, în Republica Cehă, Polonia şi Slovacia).

Acest lucru evidenţiază faptul că sistemele fiscale sunt greu de comparat, însă indică, de asemenea, dacă guvernele preferă să transfere povara costurilor forţei de muncă către angajaţi sau către angajatori.

O modalitate mai practică de comparare a sistemelor este reprezentată de aşa-numita sarcină fiscală, care indică procentul din venitul total perceput de stat ca taxe şi contribuţii. Aceasta prezintă măsura în care un impozit pe venitul din muncă descurajează ocuparea forţei de muncă, adică, ce procent din costurile forţei de muncă este plătit la bugetul statului sub o formă sau alta.

În regiune, indicatorul fluctuează între 15% şi 51%, fiind influenţat, în principal, de nivelul venitului şi statutul familiei.

Ţările din regiune prezintă cea mai semnificativă fluctuaţie în nivelurile salariale. Astfel, salariile minime în ţările V4 variază între 500-650 de euro, ele fiind mult mai mici în Balcani şi Moldova (sub 400 de euro) şi nu pot fi comparate cu cele de peste 1.700 de euro din Germania şi Austria.

În sectorul privat, nivelul salariului mediu în euro a crescut în medie cu peste 12%, ajungând la 14% şi, respectiv, 19% în Serbia şi Ungaria.

Dintre ţările V4, salariile medii brute au cele mai mari valori în Republica Cehă, în jur de 1.300 de euro.

„În România, începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim lunar brut garantat în plată, fără a include bonusuri sau alte majorări, a crescut de la 2.300 de lei la 2.550 de lei. Dacă ne referim la salariul mediu în sectorul privat, valoarea acestuia a ajuns la 6.095 de lei, în 2021 acesta fiind 5.429 de lei. Dacă la începutul pandemiei de COVID-19, principala cerinţă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă era reprezentată de stabilitatea locului de muncă, acum, inflaţia în continuă creştere reprezintă o provocare foarte dificilă.”, concluzioneză Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars România.

 


 

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: -0,0182
Ieri: 4.9480
Azi: 5.0130
Diferență: -1,1477
Ieri: 5.0712
Azi: 5.6906
Diferență: 0,4253
Ieri: 5.6665
Azi: 5.0700
Diferență: -0,8584
Ieri: 5.1139