Companii

McKinsey&Company: Investiţiile în domeniul medical şi creşterea gradului de sănătate al populaţiei ar putea adăuga 26 mld.dolari la PIB-ul României până în 2040, respectiv o creştere de 9%. Fiecare dolar investit ar genera 1,8 dolari în economie

McKinsey&Company: Investiţiile în domeniul medical şi creşterea gradului de sănătate al populaţiei ar putea adăuga 26 mld.dolari la PIB-ul României până în 2040, respectiv o creştere de 9%. Fiecare dolar investit ar genera 1,8 dolari în economie

Alexandru Filip, McKinsey & Company din Bucureşti: Prin îmbunătăţirea sistemului de sănătate putem compensa parţial declinul demografic la care asistăm în ţara noastră în prezent

Autor: Roxana Rosu

08.07.2020, 12:32 279

Investiţiile în domeniul medical şi creşterea gradului de sănătate al populaţiei ar putea adăuga 12.000 miliarde de dolari la PIB-ul global în 2040, respectiv un plus de 8%, iar în cazul României impactul ar fi de 26 miliarde de dolari în următoarele două decenii, respectiv o creştere PIB de 9%, arată un studiu realizat de firma de consultanţă McKinsey&Company în 200 de ţări.

Aproximativ jumătate din aceste beneficii economice anuale provin din faptul că, la nivel mondial, forţa de muncă ar fi mai extinsă şi într-o stare de sănătate mai bună. Restul procentelor provin din extinderea capacităţii de muncă a persoanelor în vârstă, a celor cu dizabilităţi şi a îngrijitorilor informali, precum şi din îmbunătăţirea productivităţii, deoarece prevalenţa bolilor cronice ar fi mai redusă.

”În România, beneficiile cele mai mari, a căror valoare se ridică la 11,5 miliarde de dolari, vor fi generate de extinderea capacităţii de muncă a categoriilor menţionate, în timp ce aproape 8 miliarde de dolari vor proveni din reducerea nivelului de sănătate precară”, se arată în analiză.

Practic, fiecare dolar investit în sectorul medical românesc ar genera 1,8 dolari în economie.

„Adulţii activi în câmpul muncii din Europa de Est şi Asia Centrală ar putea fi mai bine protejaţi de problemele de sănătate legate de stilul de viaţă. În această regiune, în topul celor mai ridicate riscuri de sănătate sunt bolile cardiovasculare şi problemele legate de sistemul muscular şi cel osos. În România, primele două în topul celor mai de impact intervenţii privind sănătatea ar trebui să vizeze medicamentele pentru bolile de inimă, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale şi diabetul, respectiv vaccinurile, în timp ce, pe locul al treilea în clasament, s-ar regăsi măsurile legate de regimul alimentar. Sperăm că aceste rezultate vor ajuta la schimbarea percepţiei des întâlnite că sănătatea este o povară socială şi vor fi privite drept o oportunitate de îmbunătăţire atât a stării de sănătate a fiecăruia dintre noi cât şi a performanţei economice colective. Prin îmbunătăţirea sistemului de sănătate putem compensa parţial declinul demografic la care asistăm în ţara noastră în prezent,” comentează Alexandru Filip, Partener Coordonator al biroului McKinsey & Company din Bucureşti şi Lider al McKinsey DnA (Digital and Analytics) Practice în Europa Centrală.

În 2019, România a avut un PIB de 223 miliarde euro, cu 19 miliarde euro mai mult comparativ cu anul 2018 când PIB-ul a fost de 204 miliarde euro.

Datele colectate până în prezent arată că pandemia COVID19 şi repercursiunile acesteia ar putea duce la o scădere de 3 până la 8% a PIB-ului global în 2020. Cu toate acestea, în fiecare an, sănătatea precară a populaţiei reduce PIB-ul global cu 15%.

Potrivit McKinsey, apelând la măsuri deja existente astăzi la scară largă, prevalenţa agravantă la nivel global a bolilor ar putea fi redusă cu aproximativ 40 % în următoarele două decenii. Cifrele referitoare la Europa de Vest, respectiv Europa de Est şi regiunea Asiei Centrale dezvăluie acelaşi nivel de 41% pentru 2040. Datele pentru România indică faptul că reducerea potenţială a gradului de sănătate precară este de 37% în acest interval. 

O reducere de această dimensiune ar aduce beneficii uriaşe: vârsta medie de 65 de ani în 2040 ar putea fi echivalentul celei de 55 de ani astăzi din punct de vedere al sănătăţii. Mortalitatea infantilă ar scădea cu 65 %, decalajul inegalităţii în sănătate s-ar reduce, iar mai mult cu 230 de milioane de persoane ar fi în viaţă până în 2040.

Anual, la nivel global, fiecare persoană ar câştiga încă 21 de zile de viaţă sănătoasă, în timp ce în România acestea ar fi creşte la 27 de zile.

 
AFACERI DE LA ZERO