Companii

MedLife: Intenţia de vaccinare este mult sub valorile la care era estimată iniţial. La finele anului rata ar putea fi de 27-31% din populaţie, adică 5 milioane de persoane. ”Dacă percepţia nu se modifică, în cursul lunii iunie, România nu va mai avea pe cine vaccina”

MedLife: Intenţia de vaccinare este mult sub valorile la care era estimată iniţial. La finele anului rata ar putea fi de 27-31% din populaţie, adică 5 milioane de persoane. ”Dacă percepţia nu se modifică, în cursul lunii iunie, România nu va mai avea pe cine vaccina”

Autor: Roxana Rosu

21.04.2021, 13:26 517

Intenţia de vaccinare este sub aşteptările iniţiale, estimările actuale indicând că doar 5 milioane de români se vor vaccina până la finalul anului, ceea ce înseamnă o rată de 27 – 31% din totalul persoanelor rezidente în România, care au împlinit cel puţin 16 ani, potrivit datelor celui mai recent studiu realizat de MedLife, cu scopul de a estima numărul persoanelor decise să se vaccineze.

“Deşi estimările iniţiale erau că vom avea peste 10 milioane de persoane vaccinate până la sfârşitul lunii septembrie, se pare că intenţia de vaccinare a românilor este mult sub aceste aşteptări. Studiul pe care l-am realizat arată că doar 5 milioane de români se vor vaccina, iar asta până la finalul anului. Problema nu va mai fi dată de lipsa disponibilităţii vaccinurilor, având în vedere că deja numărul locurilor disponibile pentru vaccinare a depăşit numărul persoanelor înscrise pe listele de aşteptare. Dacă percepţia nu se modifică, în cursul lunii iunie, cel mai probabil, România nu va mai avea pe cine vaccina”. a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO MedLife Group.

Studiul arată că doar 10 - 13% din populaţie are intenţie fermă de a se vaccina în perioada imediat următoare. Practic, un număr de aproximativ 2 milioane de persoane vor să se vaccineze nu mai târziu de luna viitoare. Alţi 3 - 4% iau în calcul vaccinarea peste 3 – 6 - 12 luni sau chiar peste 1 an.

”Aşadar, marea provocare va consta în educarea, încurajarea şi convingerea unui număr cât mai mare de persoane să se vaccinze. Va fi nevoie de efortul şi mobilizarea comună a principalilor actori din societate -  autorităţi, mediul de afaceri, societatea academică, lideri de opinie, biserica şi nu numai. Este extrem de important ca oamenii să înţeleagă necesitatea vaccinării pentru a controla pandemia. Creşterea numărului de persoane vacciante se traduce prin scăderea numărului de infectări cu SARS-CoV-2 şi minimizarea cazurilor grave, fiind în strânsă legătură cu revenirea la o economie normală şi reluarea vieţii sociale. Este singura soluţie pentru a atinge aceste mize”.

Cea mai mare rată de vaccinare este în zona urbană, unde se estimează că aproximativ 33 – 38% din totalul persoanelor care au împlinit vârsta de 16 ani se vor vaccina până la finalul anului.

În schimb, în mediul rural, rata de vaccinare estimată până în decembrie 2021 este de aproximativ 19 – 23% din totalul populaţiei de peste 16 ani.

De altfel, procentul persoanelor din mediul urban care s-au vaccinat deja este semnificativ mai mare, în timp ce doar un sfert din persoanele vaccinate provin din mediul rural.

Nivelul de educaţie este un alt factor care influenţează major intenţia de vaccinare, fiind în relaţie direct proporţională. Mai exact, cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat, cu atât cresc şi ratele de vaccinare – din prezent şi aşteptate la final de an.

Studiul MedLife mai relevă faptul că din categoria persoanelor dornice să se vaccineze fac parte într-o mai mare măsură bărbaţii, persoanele din categoria de vârstă 50 - 69 de ani şi persoanele care au un stil de viaţă activ.

Totodată, persoanele care s-au vindecat de COVID-19 şi au trecut prin forme medii sau severe (cu pneumonie) ale bolii sunt mai deschise la ideea de a se vaccina faţă de cele care nu au trecut prin infecţie cu SARS-CoV-2.

La polul opus, din categoria persoanelor rezistente la ideea vaccinării fac parte, într-o mai mare măsură, persoanele cu vârsta sub 40 de ani, cu un nivel de educaţie mai scăzut şi care nu au suferit de COVID-19 până în prezent. De asemenea, studiul arată că persoanele care provin din gospodării numeroase sunt mai puţin dispuse să se vaccineze.

În ceea ce priveşte localizarea geografică, regiunile Bucureşti – Ilfov şi Centru sunt mai bine reprezentante în segmentul celor care au luat sau iau în calcul vaccinarea, spre deosebire de regiunea Nord – Est, care este supra-reprezentantă în rândul celor care resping ideea vaccinării. 

De asemenea, puţin peste jumătate din persoanele cuprinse în eşantion consideră că deţin informaţii necesare despre campania de vaccinare. Dintre acestea, persoanele vaccinate şi cele care vor să se vaccineze cât mai curând au fost cele mai preocupate să se informeze despre campanie.

Nivelul de informare este semnificativ mai ridicat în rândul populaţiei provenite din mediul urban, cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani, respectiv 60 - 69 de ani, cu educaţie superioară şi în rândul persoanelor care au trecut prin boală.

Cu toate acestea, doar o treime din populaţia României cu vârsta peste 16 ani consideră vaccinarea ca fiind foarte eficientă, atât împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2, cât şi împotriva dezvoltării unor forme grave de boală, în caz de infecţie.

Restul populaţiei invocă teama de efecte adverse – pe termen lung sau imediat – ca principalul motiv din spatele refuzului de a se vaccina, următorul argument fiind neîncrederea alimentată de informaţiile contradictorii.

„Din păcate, în România încă avem un număr important de persoane indecise sau care refuză vehement ideea vaccinării. Aici trebuie să ne concentrăm cu toţii eforturile, să contribuim la o informare corectă şi să îi facem să înţeleagă că vaccinul nu ne ajută doar din punct de vedere al sănătăţii individuale, ci şi din perspectivă economică, socială, psihologică. În felul acesta copiii se vor întoarce la şcoală, bolnavii cronici vor putea să aibă diagnosticele salvatoare de vieţi la timp. Avem ca exemplu datele din Israel, care confirmă că atunci când se atinge un grad de imunizare cu cel puţin o doză a 60% din populaţie, apare o încetinire evidentă a pandemiei şi ne apropiem de o viaţă normală”, a adăgat Mihai Marcu.

Studiul a fost realizat de MedLife în perioada 5 - 13 aprilie 2021, la nivel naţional, pe un eşantion reprezentantiv de 1.010 persoane, cu vârsta peste 16 ani, având ca tehnică de culegere a datelor interviuri telefonice pe baza unui chestionar structurat, prin intermediul unei firme de cercetare de piaţă din România.

Studiul MedLife a fost realizat sub coordonarea lui Andi Dumitrescu, consultant şi expert în cercetare de piaţă cu o experienţă de peste 23 de ani. Andi Dumitrescu a condus compania GfK Romania timp de 15 ani, care a fost liderul ultimilor 20 de ani ai industriei de market research.

AFACERI DE LA ZERO