Michael Schmidt, unul dintre cei mai activi antreprenori de pe piaţa locală, care a adus BMW în România în 1994 şi care în 2007 şi-a extins businessul în Germania, explică faptul că Ungaria a avut o strategie mai bună când a venit vorba de investiţii, iar greşeli precum cele legate de privatizarea unor foşti coloşi precum Roman Braşov au afectat atractivitatea României în următorii ani.
„Depinde şi cum «te vinzi» – au fost în trecut situaţii în care reprezentanţii statului român nu au putut să aibă pe «vino încoa». Mercedes-Benz a luat în calcul şi România, dar s-a dus în Ungaria. Acum 15 ani MAN se uita spre Est, dar a ales Polonia, nu a venit la Roman. Nu s-a vrut, nu au mişcat nimic. Cu sau fără Orban, ungurii au atras Audi la Gyor, Mercedes-Benz la Keskemet şi BMW la Debrecen. Oamenii le-au făcut condiţii atrăgătoare”, a spus Michael Schmidt. Roman Braşov, un colos care în 1989 avea 20.000 de angajaţi şi care putea produce 33.000 de camioane anual a fost preluat în anii 2000 de Ioan Niculae, un om de afaceri controversat din Braşov.
Dacia şi uzina de la Craiova cu Ford sunt singurele poveşti de succes din industria auto locală. ARO, Roman, Tractorul Braşov fie au fost “rase” fie şi-au diminuat spre zero producţia. “Acum cu noua mare coaliţie sunt din nou şanse deoarece există o majoritate largă. Treptat vedem că sunt tot mai multe zone din ţară care urcă, inclusiv Moldova sau zona Craiovei şi zona Galaţi-Brăila care este una cu potenţial datorită noului pod. Acum sunt şi bani europeni disponibili, însă cineva trebuie să lucreze la proiecte pentru a-i accesa”, a explicat Michael Schmidt.
