Cele mai apreciate beneficii ale aderării la UE sunt libertatea de a călători, munci şi învăţa oriunde în Uniune (73%), investiţiile străine care au generat locuri de muncă (63%) şi fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii (63%), dar românii sunt dezamăgiţi de eficienţa EU în combaterea corupţiei, de felul în care vocea României este respectată ca parte din UE şi de faptul că ţara a pierdut forţă de muncă bine calificată, arată raportul Pareto ediţia 2025.
Analiza include peste 100 de indicatori care prezintă o imagine a societăţii româneşti, obţinută prin compararea a două populaţii: publicul comercial, adică marea masă a românilor adulţi, şi publicul Pareto - primii 20% dintre ei după venit.
„Raportul Pareto oferă context esenţial pentru strategii de business şi marketing ancorate în realitate“, declară Mihai Bârsan, cofondator al Pareto Report. „De exemplu, 95% din oamenii din bula mea de Linked-in, majoritatea manageri de succes, sunt de părere că în România se trăieşte mai bine acum decât înainte de aderarea la EU. În schimb, doar 43% din publicul comercial crede asta, iar procentul scade la 35% între cei care folosesc frecvent TikTok. Afacerile româneşti şi multinaţionale care beneficiază de apartenenţa noastră la UE ar trebui să facă ceea ce ţine de ele pentru a apăra ideea europeană, nu o mai pot considera un dat.“
Cu privire la România ca parte din UE, raportul scoate la lumină un aparent paradox.
Doar 43% din respondenţi sunt de părere că se trăieşte mai bine în România acum decât înainte de aderarea la UE, iar 15% se gândesc să emigreze.
Şi totuşi, când e vorba de acţiuni concrete, cei 15% ar lua categoric direcţia Occidentului (Europa sau America).
Nici măcar unul din sutele de respondenţi nu a menţionat Rusia sau China ca o posibilă destinaţie.
„Observăm un clivaj între ceea ce ne spun datele şi percepţia publicului în anumite zone. Chiar şi ajustat la rata inflaţiei, ştim că veniturile românilor sunt mult mai mari în 2024 decât în 2007, pe toate categoriile de salariaţi. În schimb, nemulţumirile legate de lupta împotriva corupţiei sau sentimentul că vocea României nu este suficient auzită sunt greu de măsurat într-o manieră obiectivă. Personal, tind să cred că nemulţumirile privind situaţia curentă generează o re-imaginare a ultimelor decenii.”, a comentat Dr. Robert Santa, Cercetător-şef Rethink Romania
O altă dimensiune a contextului este faţeta ştirilor false. Deşi nivelul de încredere în mass media este foarte scăzut, totuşi doi din trei respondenţi sunt de părere că lor nu li s-a întâmplat niciodată să fie păcăliţi de ştiri false -- în schimb jumătate dintre aceştia cred că acest lucru li se întâmplă altora.
Dezinformarea e strâns legată şi de social media, unde consumul este ridicat, aproximativ 3 aplicaţii de acest fel utilizate frecvent de romanii digitalizaţi (utilizare in ultimele 2 săptămâni). Clasamentul primelor 5 platforme arata astfel: Facebook 77%, Instagram 53%, TikTok 51%, Telegram 23%, Pinterest 22%
“Fenomenul ştirilor false e un aspect esenţial de analizat în contextul răscrucii pe plan social şi politic pe care o traversăm în aceste zile. Alfabetizarea media este deja parte din sistemul educaţional al ţărilor scandinave, şi sesizăm nevoia acută a acesteia şi în România (şi probabil că aceste preocupări se regăsesc în toate ţările dezvoltate ale lumii). Cu toate că la prima vedere ne gândim la educaţia prin intermediul şcolilor, explozia social media a cuprins toate palierele de vârste; devine important, astfel, să existe pârghii de dezvoltare a gândirii critice şi de combatere a dezinformării cu un spectru larg de adresabilitate, pentru toţi românii, indiferent de vârstă", declară Manuela Mancaş, fondator AHA Moments şi co-fondator The Pareto Report.
Un subiect important şi cu implicaţii inclusiv asupra comunicării de brand este poziţionarea faţă de familia tradiţională. Raportul ne arată că românii sunt în marea lor majoritate conservatori. Nu este o surpriză, având în vedere că famila este de departe cea mai importantă valoare a românilor, cel puţin la nivel declarativ, urmată de cinste şi respect.
Un indicator cu implicaţii în politică şi management este încrederea în potenţialul de lider al femeilor. 6 in 10 respondenţi sunt de părere că bărbaţii şi femeile pot fi la fel de buni lideri. Definind caracteristicile liderului ideal, românii punctează gândirea critică şi pun pe primul loc capacitatea de a lua decizii bazate pe informaţii solide, dar şi asumarea acelor decizii (66%). Profilul unui bun lider este completat de simţul responsabilităţii (60%), abilităţile de comunicare (58%) şi de integritate (51%).
Raportul Pareto este derulat anual, din 2021, fiind un proiect realizat, in parteneriat, de către AHA Moments si firma de consultanţă strategică The Engine.
