„Fabricile de zahăr care au depus cererea şi documentaţia necesară au fost verificate de comisia constituită potrivit procedurii de recunoaştere având ca bază legală Ordinul nr. 10/2018 pentru aprobarea procedurii de recunoaştere a operatorilor economici care desfăşoară activităţi privind fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr şi/sau din rafinarea zahărului brut din trestie. Comisia de verificare a fabricilor a fost formată din reprezentanţi ai MADR, ASAS, Patronatul zahărului din România, Federaţia cultivatorilor de zahăr din România şi Direcţia Agricolă Judeţeană pe raza căruia s-a aflat fabrica de zahăr”, se arată într-un comunicat transmis de minister.
Potrivit MADR, au fost recunoscute ca operatori economici care desfăşoară activităţi de fabricarea zahărului patru fabrici: Antrepriza Zahăr Bod SRL, care procesează zahăr din sfeclă de zahăr şi zahăr brut din trestie, Tereos România SA, care procesează zahăr din sfeclă de zahăr şi zahăr brut din trestie, apoi Agrana România SA, cu două sucursale: Sucursala Roman care procesează zahăr din sfeclă de zahăr şi zahăr brut din trestie şi Sucursala Buzău care procesează zahăr brut din trestie şi fabrica de zahăr Lemarco Cristal SRL, care procesează zahăr brut din trestie de zahăr.
Ministerul menţionează în comunicat că potrivit legislaţiei în vigoare, producătorii de sfeclă de zahăr pot beneficia de ajutor naţional tranzitoriu şi sprijin voluntar cuplat, dacă fac dovada încheierii unui contract cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR.
La sfârşitul lunii ianuarie, liderii sindicatelor din industria alimentară au declarat că falimentul fabricii de zahăr de la Oradea a fost „provocat cu bună ştiinţă” de către patronii din Germania, în condiţiile în care cultivatorilor de sfeclă li s-a refuzat oferta de a o cumpăra, fiind preferată varianta închiderii.
„Până la privatizarea societăţii, cotele de zahăr erau alocate astfel încât fabricile care nu puteau acoperi cota cu producţia proprie cedau restul către alte fabrici şi astfel producţia era realizată în România. Dar după privatizare patronii din Germania au vândut această cotă, iar din 2017 - când au fost desfiinţate cotele - fabrica a intrat în pierdere. Cultivatorii de sfeclă s-au oferit să cumpere fabrica, fiind interesaţi de continuarea producţiei, dar patronii de la Pfeifer & Langen i-au refuzat, ceea ce ne determină să credem că acest faliment este provocat cu bună ştiinţă”, a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), într-o conferinţă de presă.
Preşedintele FSIA preciza, atunci, că „firma-mamă a împrumutat fabrica de zahăr de la Oradea cu 200 de milioane de euro la dobânzi mult mai mari decât pe piaţa bancară”, lucru care a adâncit şi mai mult dificultăţile financiare ale unităţii. „Ei şi-au luat banii înapoi şi fabrica a rămas în pierdere”, a spus Dragoş Frumosu.
Decizia de închidere operaţională a SC Zahărul SA Oradea a fost luată de patronii germani ai companiei Pfeifer & Langen deoarece fabrica nu a putut demonstra că este „competitivă şi profitabilă”, aceasta raportând în 2016 pierderi de aproape 30 de milioane de lei.
La acea vreme şi ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a arătat preocupat de evoluţia fabricii de zahăr de la Oradea. Oficialul declara după o conferinţă pe tema Anchetei Structurale în Agricultură, că „se caută soluţii pentru menţinerea activităţii, însă e prematur să ne exprimăm acum asupra şanselor pe care le avem”.
Fabrica din Oradea este profilată pe producţia de zahăr din sfeclă, prelucrarea prin rafinare a zahărului brut din trestie de zahăr şi comercializarea zahărului sub brandurile „Diamant” şi „Cristal”.
