♦ Săptămâna trecută, 88 de copii dintr-o şcoală din Mehedinţi au ajuns la spital cu toxiinfecţie alimentară după ce au consumat mâncarea primită la şcoală prin programul „Masă Sănătoasă“ ♦ Peste 1.400 de şcoli primesc sau vor primi mâncare de la firme private pe care Ministerul Educaţiei nu le poate numi. Nepăsare sau incompetenţă?
Taverna Drobeta 2007 SRL, firmă cunoscută în judeţul Mehedinţi după brandul restaurantului - Taverna Sârbului, este cea care a livrat mâncare săptămâna trecută la şcoala generală din Vlădaia, unde 88 de copii au ajuns la spital cu toxiinfecţie alimentară. Ca aceasta mai sunt alte firme care care au câştigat contracte pentru a furniza mâncare în şcoli prin programul „Masă Sănătoasă“, de care nu ştie nimeni.
„Desemnarea furnizorilor se face la nivel local în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016. Cu alte cuvinte, Ministerul Educaţiei nu centralizează lista acestor furnizori“, au răspuns reprezentanţii Ministerului Educaţiei la solicitarea Ziarului Financiar, care a cerut lista furnizorilor incluşi în Programul naţional „Masă sănătoasă“ (PNMS).
Practic, deşi Ministerul Educaţiei alocă peste 1 miliard de lei pentru „masa sănătoasă“ destinată la 620.000 de elevi, nu ştie cine va furniza mâncarea sau dacă va fi livrată în cele peste 1.465 de şcoli. Ligia Deca, şefa instituţiei, a pasat responsabilitatea către primari şi directori, iar datele despre furnizori nu sunt centralizate, deşi transparenţa e des invocată de guvernanţi.
„Noi ne ocupăm de licitaţiile pentru furnizori, iar şcolile se ocupă de primirea mâncării. La noi sunt patru sau cinci furnizori, printre care Giani şi Taverna Sârbului. (...) În cazul şcolii generale din Vlădaia, furnizorul a fost Taverna Sârbului, pentru care DSP a şi luat măsuri“, spune Viorel Spuza (PSD), primarul comunei Vlădaia, care va mai ocupa funcţia până pe 27 septembrie. Ulterior, va intra în scenă actorul Ovidiu Pîrşan, care a câştigat alegerile din acest an la primăria Vlădaia din partea PNL.
Taverna Sârbului este brandul deţinut de firma Taverna Drobeta 2007 SRL, responsabilă pentru furnizarea meniurilor din cadrul programului „Masă sănătoasă“ pentru şcoala generală din Vlădaia, judeţul Mehedinţi. „Acum programul a fost sistat. După acel incident am înţeles că se va face o licitaţie pentru a se găsi un furnizor corespunzător, care să aibă doar servicii de catering“, spun reprezentanţii şcolii, contactaţi de ZF.
Echipe mixte ale DSP, DSVSA şi Protecţia Consumatorului au făcut controale la faţa locului după ce s-a aproape 90 de şcolari au ajuns la spital la Taverna Drobeta 2007 SRL, iar printre abaterile menţionate au fost depozitarea defectuoasă, etichetarea şi data valabilităţii. Compania livra peste 1.600 de porţi/zi.
Taverna Drobeta 2007 SRL, cu o cifră de afaceri de 9,1 milioane de lei în 2023 şi un profit de 2,1 milioane de lei este controlată de Maria Lavinia Neţoiu, conform platformei Termene.ro. Ea este profesor universitar la Universitatea Din Craiova, implicată în proiecte şi la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Ministerul Agriculturii, conform declaraţiei de avere şi de interes a soţului său Titu Neţoiu, şeful Biroul Vamal Porţile de Fier, publicată în 14 mai 2024 pe site-ul Autorităţii Vamale Române. Brandul Taverna Sârbului din Bucureşti a transmit printr-un comunicat de presă că „refuză orice asociere cu firma ce deţine franciză în Drobeta-Turnu Severin“. Contactaţi de ZF telefonic, reprezentanţii companiei nu au răspuns.
Tot pachetul de acasă rămâne masa sănătoasă
Dincolo de faptul că Ministerul Educaţiei nu ştie cine sunt furnizorii din programul naţional „Masă sănătoasă“, care se adresează în acest moment la peste 620.000 de preşcolari şi elevi din 1465 de şcoli, nu ştie nici dacă ajunge mâncarea la ei.
„Procedura de atribuire a contractelor de furnizare/servicii a mesei calde sau, după caz, a pachetelor alimentare se organizează la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi se stabileşte potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice“, spun reprezentanţii Ministerului Educaţiei.
Pentru primari, responsabilitatea găsirii furnizorilor s-a dovedit a fi o pălărie mult prea mare. Unii se „plâng“ public că s-au înscris prea mulţi furnizori la licitaţie şi că nu pot gestiona situaţia, aşa că au pasat, parţial sau total, răspunderea către şcoli. Problema e că directorii de şcoli nu pot semna contracte, deoarece multe instituţii nu au personalitate juridică. Astfel, „masa caldă“ promisă de guvern se reduce la un simplu sandviş adus de acasă.
Acum, Ministerul Educaţiei centralizează date despre „desfăşurarea programului“ şi inventariază „eventualele disfuncţionalităţi“, promiţând „intervenţii pentru optimizare“, conform răspunsului oferit pentru Ziarul Financiar. Când va interveni Ligia Deca, cu adevărat, pentru a asigura sprijinul alimentar promis - o masă caldă sau un pachet alimentar - pentru cei 620.000 de elevi, nu doar pe hârtie, ci pe durata întregului an şcolar? Rămâne de văzut.
„Gradul de implementare al Programului naţional „Masă sănătoasă“ în primul semestru al acestui an va fi evidenţiat în urma centralizării rapoartelor elaborate de către inspectoratele şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti, conform prevederilor ordinului de ministru nr. 5.091/2024“, au precizat reprezentanţii Ministerul Educaţiei.
Cu toate acestea, fără să aştepte rezultatele reale, promit deja extinderea. „Până la debutul anului şcolar 2029 – 2030 este prevăzută extinderea numărului de beneficiari ai Programului Naţional „Masă sănătoasă“ la nivelul întregii ţări, pentru toţi beneficiarii primari, conform Art. 77 din Legea învăţământului Preuniversitar Nr. 198/2023.“
Întrebarea este: cum extinzi un program pe care nici în prezent nu îl poţi controla?
Un program mult aşteptat, care rapid s-a „gripat“
„Programul este foarte bun şi mă bucur că s-a stabilit prin hotărâre de guvern ca 1 milion de copii să primească o masă caldă (acum ajunge la 620.000 de copii – n. red.). În primul rând, este un program bun pentru elevi, pentru că mănâncă sănătos şi îi învaţă despre hrană. În al doilea rând, este bun pentru părinţi, pentru că generaţia actuală nu mai are timp să gătească acasă pentru copii“, spune Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ Brăila şi proprietarul Titan Group Brăila.
Fusea a adăugat că este şi un program bun pentru profesori, pentru că sunt plătiţi să stea la Şcoala după şcoală şi să facă temele cu copiii, dar şi să vorbească despre educaţia alimentară. De asemenea, consideră că acest program este bun pentru antreprenorii din domeniu, pentru că le aduce predictibilitate şi un venit suplimentar. De asemenea, îi ajută pe furnizori, care pot căuta din timp produse în piaţă şi le pot găsi preţuri competitive.
El ia atât pulsul mediului de afaceri, cât are şi experienţă de peste 20 de ani în industria alimentară, iar în ultimii cinci ani a participat la licitaţii publice pentru a livra mâncare în şcoli. În oraşul Brăila, doar o şcoală face parte din acest program, dar în judeţ sunt 12 şcoli incluse şi funcţionează, fiind trei companii care furnizează hrana potrivi lui Fusea.
„De ce nu funcţionează corespunzător în toată ţara? O problemă este că tariful a rămas de când s-a făcut programul, 15 lei cu TVA inclus, care nu mai este actual. Acum, o masă caldă, care să cuprindă o ciorbă/ supă, fel de bază cu garnitură şi desert, costă 25 de lei. Astfel, furnizorul umblă la nişte elemente, ca să se încadreze în 15 lei: caută produse mai ieftine sau lucrează cu mai puţini oameni sau nu investeşte în producţie. Ca să faci în ritm constant 700-1.000 de porţi şi să fie totul controlat, trasabil ai nevoie de resurse“, afirmă Fusea.
Apoi, o altă problemă e că apar multe firme noi care îşi doresc să intre în programul „Masă Sănătoasă“, pentru că e o sursă constantă de venit, iar ele nu au experienţă în doemniu. Fusea consideră că acest program ar trebui să se adreseze companiilor care au capacitatea de a produce un număr de porţi, care sunt dotate corespunzător, au maşini de transport cu temperatură controlată şi resurse să facă acest serviciu special.
De asemenea, el a afirmat că la licitaţiile publice vin companii cu un preţ mic, care le iau faţa companiilor cu potenţial să furnizeze. Mai mult, la firmele noi, autorizaţia de funcţionare se dă pentru spaţiu, nu pentru capacitate, iar la licitaţie pot apărea firme care pot face 100 de porţi şi pot câştiga contracte prin care să facă 1.000 de porţi.
„A participat cineva la licitaţie cu 3.000 de porţii şi demonsta că are un bucătar angajat. Furnizorul trebuie să investească, să pornească de la 10 porţii şi să ajungă la 100 sau 1.000 de porţii într-un an“, a subliniat Fusea. Apoi, unele primării nu fac licitaţii ori rup contractele de licitaţii şi desemnează alţi furnizori. Altele, acceptă oferte de licitaţii pe e-mail, în loc de SEAP, iar asta nu e transparent.
„Şcolile responsabile de licitaţii preferă achiziţiile directe de la producători, care pot fi persoane fizice, şi fac contracte pe trei luni, iar furnizorul poate fi schimnat ulterior.“
„Programul e foarte bun, dar nu funcţionează corespunzător“
„Este un program bun pentru elevi, pentru că mănâncă sănătos şi îi învaţă despre hrană. În al doilea rând, este bun pentru părinţi, pentru că generaţia actuală nu mai are timp să gătească acasă pentru copii“, spune Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ Brăila şi proprietarul Titan Group Brăila.
De ce nu merge?
► tariful a rămas de când s-a făcut programul, 15 lei cu TVA inclus, care nu mai este actual. Acum, o masă caldă costă 25 de lei;
► la licitaţie apar multe firme noi care îşi doresc să o sursă constantă de venit, iar ele nu au experienţă în domeniu şi nu sunt dotate corespunzător;
► licitaţiile publice sunt câştigate de companile cu preţul cel mai mic;
► autorizaţia de funcţionare a unei firme se dă pentru spaţiu, nu pentru capacitate, iar la licitaţie pot apărea firme care pot face 100 de porţii şi câştigă contracte de 1.000 de porţii. „Un participant la licitaţie voia să facă 3.000 de porţii cu un bucătar angajat.“
► unele primării nu fac licitaţii ori rup contractele de licitaţii şi desemnează alţi furnizori;
► unele oferte de licitaţii se trimit pe e-mail, iar acolo nu mai există transparenţă;
► şcolile responsabile de licitaţii preferă achiziţiile directe de la producători, care pot fi persoane fizice, şi fac contracte pe trei luni, iar furnizorul poate fi schimbat ulterior.
„Ca programul să funcţioneze, în primul rând trebuie să se reglementeze sistemul de licitaţie, să fie serios şi transparent“, consideră Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ Brăila, după ce a luat pulsul mediului de afaceri.
