♦ În România şi vecinul tău de scară poate primi turişti care plătesc între 50 şi 100 de euro pe noaptea de cazare, iar locuinţa lui este avizată chiar de Ministerul Turismului, a cărui responsabilitate s-a oprit însă la acel aviz ♦ Mai departe, câţi turişti ajung în apartamentul vecinului de scară, câţi bani încasează el lunar din activitatea de cazare, ce taxe plăteşte, dacă plăteşte, sunt enigme. Regula după care funcţionează piaţa cazărilor de tip airbnb pare următoarea: un minister avizează, o altă instituţie numără, o alta colectează taxe, dar ele nu comunică şi nu au date.
Numărul real al turiştilor străini care se cazează anual în România reprezintă o necunoscută şi pentru Ministerul Turismului, instituţia centrală care are în subordine activitatea turistică de pe plan local.
Institutul Naţional de Statistică este instituţia care se ocupă cu colectarea şi organizarea datelor statistice din diferite domenii, inclusiv turismul. Astfel, în datele INS apar 13,9 milioane de turişti care s-au cazat în unităţile de cazare de pe plan local în 2023, dintre care 2,1 milioane au fost străini.
În ultimii ani însă, fenomenul airbnb a luat amploare în toată lumea, inclusiv în România, unde a crescut considerabil numărul apartamentelor şi camerelor închiriate de persoane fizice şi juridice pe platformele online de rezervări.
