Investitori activi până în acest moment în zona convenţională a energiei îşi schimbă abordarea şi vor să pună bani în proiecte care-i decarbonizează, dar mai departe statul român este obligat la reformă dacă vrea banii privaţi şi pe cei europeni puşi la dispoziţie pe calea tranziţiei energetice.
„În următori doi ani, va fi necesar un efort extrem de mare din partea autorităţilor statului cu puteri legislative. Va trebui să mergem într-un ritm foarte alert. Pare copleşitor, dar n-aş fi pesimistă. Întregul PNRR (Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă) presupune o reformare a sistemului legislativ în varii domenii. Dacă există voinţă, va trebui să se poată“, a spus Miruna Suciu, managing partner în cadrul casei Suciu Popa, unul dintre cei mai buni avocaţi în domeniul energetic.
Prima tranşă din banii pe care România i-a obţinut prin PNRR, 1,8 miliarde de euro, au intrat deja în ţară, dar suma nu poate fi utilizată fără clarificarea cadrului pentru utilizarea acestor fonduri.
„Pentru a realiza aceste investiţii şi acest plan, va trebui să punem în practică o serie de reforme, reforme care vin împreună cu ţinte şi jaloane, care va trebui împlinite ca aceste proiecte să acceseze finanţare“, a mai precizat Suciu, în cea mai recentă ediţie a conferinţei ZF Energie. Ea a dat câteva exemple.
