Companii

Modelul nordic: Cum prioritizează Suedia nevoia de spaţiu pentru recreere şi joacă a elevilor? Ce are de învăţat România, unde dezvoltarea imobiliară este complet decuplată de o infrastructură şcolară adecvată?

Şcoală din Bucureşti

Şcoală din Bucureşti

Autor: Alina-Elena Vasiliu

18.05.2024, 11:32 143

♦ „Suedia este o ţară cu o populaţie în creştere, unde oraşele şi comunităţile se dezvoltă continuu. Autoritatea pentru Locuinţe estimează că aproximativ 640.000 de case noi sunt necesare până în 2027. Corelat cu acestea, Suedia trebuie, de asemenea, să construiască multe şcoli şi grădiniţe. În plus, o mare parte a celor existente trebuie renovate“, se arată pe site-ul Consiliului Naţional pentru Locuinţe, Construcţii şi Amenajare (Boverket).

Şcolile supraaglomerate şi lipsa accesului la spaţiu verde fac ca procesul de educaţie să devină din ce în ce mai anevoios pentru ge­neraţiile noi de copii, care, în lipsa unui context armonios de învăţare, văd tot mai mult şcoala ca pe o corvoadă.

În vreme ce, în Ro­mânia, chiar în Capi­ta­lă, tot mai multe şcoli se mulează pe orare de studiu care adesea nu depăşesc 40 de mi­nute pentru o oră de curs şi cinci minute pentru o pauză, în vreme ce accesul la zone verzi în sau aproape de curtea şcolii este doar un vis frumos, alte state prioritizează aceste aspecte, ceea ce explică de ce au devenit etaloane pentru sistemele lor de educaţie.

În Suedia, de pildă, în 2020, doar 0,2% dintre elevi nu au avut acces la un spaţiu verde pe o rază de 300 de metri faţă de curtea şcolii, potrivit unui studiu al Biro­u­lui de Statistică din Suedia, care cartogra­fiază şcolile primare şi urmăreşte accesul elevilor la spaţii verzi. Asta în condiţiile în care şi acolo se văd efectele dezvoltării imobiliare, dar calitatea educaţiei rămâne o prioritate. Statul ţine din scurt statisticile, pentru a urmări evoluţia calităţii spaţiilor dedicate elevilor. „Su­prafaţa medie a spa­ţiului alocat fiecărui elev din curtea şcolii a scăzut de-a lungul timpu­lui. Între 2014 şi 2020, me­dia a scăzut cu 2,6 metri pă­traţi. Motivul princi­pal este numă­rul în creştere de elevi din şcolile existente, coroborat cu densificarea acestora, ceea ce a făcut ca amenajarea unor noi pavilioane sau extinderea clădi­rilor să acapareze din spaţiul alocat cândva curţii şcolii“, se arată în documentul amintit.

În 2020, spaţiul mediu al curţii şcolii alocat unui elev a ajuns la 45,9 metri pătraţi, cu diferenţe de la o zonă la alta, în funcţie de poziţionarea în raport cu marile aglomerări urbane.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro