• Leu / EUR4.7480
  • Leu / GBP5.4269
  • Leu / USD4.1981
Companii

Modelul olandez in agricultura: grupati micii fermieri pentru a atrage investitiile mari

Secțiune susținută de Medlife Logo
Modelul olandez in agricultura: grupati micii fermieri pentru a atrage investitiile mari

Olanda, tara cu o suprafata de sase ori mai mica decat a Romaniei, este al doilea exportator de produse agricole din lume dupa SUA, fiind cel mai eficient stat din lume in utilizarea potentialului agricol. Suprafata arabila a Olandei este de 820.000 de hectare, de 10 ori mai mica decat cea a Romaniei, care se ridica la 9 milioane de hectare, insa doar o treime sunt exploatate la standarde europene. De altfel, circa 70% din produsele agricole de pe piata romaneasca sunt importate, potrivit unei declaratii recente a primului-ministru Emil Boc.

"Investitiile in agricultura, fie ele locale sau straine, sunt esentiale in momentul in care guvernul intentioneaza sa dezvolte acest sector la potentialul lui maxim, care este impresionant, dar foarte putin exploatat. Principala problema a sectorului agricol roman este lipsa de organizare si numarul ridicat de mici fermieri", spune Jaap Werner, ambasadorul Olandei la Bucuresti. Guvernul trebuie sa incurajeze domeniul legislativ si sa-si dea seama ca sprijinirea micilor producatori agricoli, care au o vaca sau o jumatate de hectar, nu ajuta la dezvoltarea agriculturii.
"Nu putem avea o agricultura eficienta cu mai mult de 30% din populatia tarii lucrand in acest sector. Guvernul trebuie sa incurajeze dezvoltarea unor activitati alternative fata de agricultura si diversificarea surselor de venit din mediul rural. Fondurile UE sunt deja disponibile pentru astfel de proiecte", spune Werner, care da exemplul unui caz din Olanda, unde mai multi fermieri mici dintr-o zona au fost incurajati sa renunte la agricultura prin transformarea terenului pe care il aveau intr-un lac, in jurul caruia a fost construita o statiune turistica.
"Daca vrei sa incepi o activitate de productie agricola in Romania trebuie sa cumperi teren de la mii de proprietari. La fel, cine vrea sa investeasca in procesarea produselor agricole trebuie sa negocieze cu un numar foarte mare de mici fermieri", afirma Werner.
Numarul ridicat de fonduri UE destinate agriculturii ar trebui sa fie un stimul important de a investi in agricultura. Anul trecut, din totalul de 1,4 miliarde de euro puse la dispozitie de Uniunea Europeana, agricultorii romani au atras doar 5% in cadrul Programului National de Dezoltare Rurala (PNDR).
"Guvernul trebuie sa fie sigur ca institutiile care administreaza fondurile UE sunt operationale, de incredere si ca procedurile de aplicare sunt clare si eficiente. Potentialii investitori isi pierd apetitul destul de repede, daca se confrunta cu proceduri complicate, indelungate, care implica tone de hartii", explica ambasadorul Olandei.
Fermierii olandezii au achizitionat in ultimii ani suprafete de teren pe piata locala, in principal teren arabil si teren pentru dezvoltarea unor ferme de lapte. "Fermierii olandezi au achizitionat terenuri pentru a le utiliza in scopuri agricole si mai putin pentru specula. Consider ca in momentul in care conditiile de trai vor creste in zonele rurale vor fi tot mai multi fermieri olandezi care vor veni", spune Werner.
Avand in vedere criza financiara mondiala, va creste interesul pentru achizitionarea de terenuri din partea fondurilor de pensii si a celor de investitii, in conditiile in care instrumentele financiare nu mai genereaza castigurile din anii precedenti. "Fondurile de pensii din Olanda si din alte tari din vest sunt interesate sa investeasca in agricultura si se afla in discutii cu fermierii olandezi, care sa administreze ulterior afacerile. Autoritatile locale ar trebui sa profite de aceste investitii pentru a dezvolta sectorul rural, astfel incat diferenta de infrastructura si servicii sa nu mai fie atat de mare fata de sectorul urban", spune ambsadorul Olandei.
Investitorii olandezi au deja o prezenta puternica pe piata romaneasca in sectorul bancar, logistic si in industria portuara, investitiile directe in perioada 1990-2007 fiind de circa 7 miliarde de euro, o mare parte fiind derulata dupa aderarea la Uniunea Europeana.
Un alt sector in care olandezii vor sa-si intensifice prezenta este cel al energiilor regenerabile (biomasa, energie eoliana sau solara). Trei companii olandeze de energie, ZON Energie, Nijkamp Energy Solutions si DWA, sunt in discutii avansate pentru un proiect de productie a energiei solare denumit Solar Thermal Energy Project (STEP) in localitatea Giurgiu.
"Ideea acestui proiect este de a dezvolta o noua unitate de productie a energiei din biomasa, care sa inlocuiasca actuala centrala termica, care functioneaza pe baza de gaz si sa instaleze panouri solare pe o suprafata de 100.000 de metri patrati", afirma Werner.
In cadrul acestui proiect, sistemul de distributie va fi reabilitat si mutat sub pamant, astfel incat, potrivit calculelor facute de olandezi, emisiile de dioxid de carbon sa se reduca cu 98%.
Interesul olandezilor in proiecte de dezvoltare durabila a crescut in ultimii ani, Jaap Werner fiind de parere ca in urmatorii trei-cinci ani proiectele "verzi" se vor intensifica pe piata locala. "In contextul crizei financiare si al unei posibile crize energetice, trebuie sa fim constienti de nevoia de a investi in metode mai eficiente de utilizare a resurselor. In prezent, sectorul constructiilor este responsabil pentru 40% din emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial, de aceea consider ca si pe piata romaneasca vor creste investitiile in reabilitarea termica si in utilizarea unor sisteme de ventilatii mai eficiente", spune Werner.
Potrivit lui, dezvolttaorii imobiliari care nu vor investi in cladirile durabile vor avea de suferit in viitor, pentru ca potentialii chiriasi nu se vor mai muta intr-un imobil care are costuri ridicate pentru energie si mentenanta.
"Consumatorul va pedepsi antreprenorul care nu este interesat de cheltuielile viitoare ale proiectului si care merge dupa principiul 'penny wise, pound foolish' (n.r.- grija exagerata cu sumele mici de bani si nepasare la cheltuirea sumelor mari)", explica ambasadorul Olandei. Pentru proiectele de dezvoltare durabila, exista mai multe surse de finantare externa, printre care si programul Romanian Fund for Energy Efficiency (FREE), de unde se pot obtine imprumuturi intre 100.000 si 1 miliard de euro, circa 80% din finantari fiind de la Banca Mondiala.
Un alt sector in care vor investi companiile olandeze este cel al transportului fluvial si in logistica portuara. Circa 20 de companii olandeze specializate in transport si logistica au format un cluster denumit "European Gateways Platform", pentru a patrunde intr-un mod coordonat in Bucuresti si Constanta, prin investitii in mijloace de transport feroviar, rutier si fluvial multimodal.
"Companiile isi pot reduce cu pana la 10% costurile produselor daca investesc intr-un sistem logistic eficient, iar firmele olandeze au experienta in astfel de proiecte", explica Werner.
 
 

*MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unui business sănătos. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Companii!

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7480
Diferență: 0,1667
Ieri: 4.7401
Azi: 4.1981
Diferență: 0,313
Ieri: 4.1850
Azi: 5.4269
Diferență: 0,3217
Ieri: 5.4095
Azi: 4.1805
Diferență: 0,2206
Ieri: 4.1713