♦ În judeţul Buzău activează 36.000 de companii, iar top 500 cele mai mari firme au raportat afaceri de 23 mld. lei şi aveau 29.000 de salariaţi în 2024 ♦ ZF a început o campanie despre cum transformăm Autostrada Moldovei în prosperitate şi va publica o serie de articole în care atât consiliile judeţene, primăriile oraşelor ce beneficiază de autostradă cât şi companiile vor răspunde la întrebări legate de cum este impulsionată dezvoltarea.
Autostrada Moldovei, cel mai mare proiect de infrastructură rutieră, ce va lega până la finalul anului Capitala de Paşcani, a redus timpul de transport pe Bucureşti–Buzău de la 1 oră şi 45 de minute la circa o oră, ceea ce înseamnă creşterea eficienţei inclusiv pe livrarea materiilor prime şi a produselor finale pentru jucătorii din judeţul Buzău.
„De la aeroportul din Otopeni (Henri Coandă - n.red.) ajungem acum într-o oră şi zece minute la fabrica noastră din Buzău pe Autostrada Moldovei, s-a redus timpul cu jumătate de oră“, a spus pentru ZF Ionuţ Oprea, directorul executiv al Soufflet Malt, ce deţine o fabrică de procesare a orzului la 500 de metri de A7 în Buzău.
El mai subliniază că beneficiile autostrăzii se vor simţi în iunie-iulie, când se va aduce la fabrică materia primă (orzul) din mai multe regiuni ale ţării la fabrică dar şi pe sensul livrării malţului la fabricile de bere.
„Este mult mai accesibil acum iar transportul se face şi în condiţii de siguranţă. Avem doar de câştigat şi în sensul aducerii materiei prime, orzul, din regiunile din ţară la Buzău dar şi la livrarea malţului către fabricile de bere cu care lucrăm din Bucureşti, Ploieşti sau Craiova“. În Bucureşti, în zona Pantelimon, operează o fabrică de bere a United Romanian Breweries Beereprod (URBB), producătorul Tuborg, în timp ce la Craiova este Heineken, iar la Ploieşti are fabrică Bergenbier.
Soufflet Malt, cel mai mare producător de malţ (unul dintre principalele ingrediente pentru bere) din România, a finalizat cu afaceri de 376 mil. lei în 2024 şi profit net de 69 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro.
Pe lângă fabrica de malţ, grupul francez mai deţine pe plan local şi traderul Soufflet Agro România, activ în comerţul cu ridicata al cerealelor şi seminţelor.
În judeţul Buzău activează 36.000 de companii, iar top 500 cele mai mari firme au raportat afaceri de 23 mld. lei şi circa 29.000 de salariaţi în 2024, arată datele de la Bridge to Information.
„Când am preluat fermele Avirom (din Râmnicu Sărat, jud. Buzău - n.red.) ne-am uitat că sunt situate în apropiere de Autostrada Moldovei, ceea ce înseamnă un avantaj operaţional“, a spus pentru ZF Horia Cardoş, fondator şi CEO al Agroland Group.
La începutul acestui an, Agroland, grup antreprenorial românesc de retail, agricultură şi alimentaţie, care deţine cea mai mare reţea de magazine agricole din România, a finalizat achiziţia Avirom, ce operează 27 de hale de creştere şi reproducţie pentru păsări, completate de staţie de incubaţie şi infrastructură auxiliară, amplasate pe aproximativ 17,6 hectare de teren în judeţul Buzău.
Mai mult, antreprenorul Horia Cardoş a precizat că grupul are în zona de food 250 de magazine în ţară, din care 60 în zona Moldovei, iar A7 scurtează drumul la magazine.
Autostrada Moldovei a redus semnificativ timpii de transport pe axa Bucureşti–Buzău, de la aproximativ 1 oră şi 45 de minute la circa o oră, ceea ce permite o planificare mai eficientă şi un control operaţional mai bun al transporturilor, a transmis şi Mihaela Sofronea, directorul de comunicare al GreenGroup, cel mai mare jucător din domeniul reciclării, controlat de Abris Capital
„Buzău este un centru industrial important pentru reciclarea electronicelor şi a plasticului, iar faptul că Autostrada trece în proximitatea platformei noastre industriale este un avantaj operaţional direct. Pentru companiile din GreenGroup, Autostrada Moldovei înseamnă în primul rând eficienţă logistică, în contextul în care aducem deşeuri din toată ţara pentru a fi reciclate“, potrivit Green Group.
Ce spune Consiliul Judeţean Buzău despre A7?
► Impactul se vede atât în zona industrială şi logistică, cât şi în agricultură, unde transportul materiilor prime şi al produselor finite către pieţe devine mai rapid şi mai previzibil. Obiectivul este ca autostrada să susţină dezvoltarea întregului judeţ, nu doar tranzitul.
► Lucrăm la dezvoltarea unei centuri ocolitoare în jurul Buzăului, de tip orbital, cu o lungime de aproximativ 24 kilometri, în regim de drum expres şi conexiune directă la Autostrada A7. Aceasta va prelua traficul greu, va degreva oraşul şi va crea legături rapide între autostradă, platformele economice şi zonele agricole. Scopul este să reducem timpii de transport, costurile logistice şi să facem judeţul mai funcţional din punct de vedere economic.
► Interesul investitorilor există şi a devenit mult mai concret pe măsură ce lucrările au avansat. Discuţiile vizează în principal zona de logistică, industrie alimentară, producţie şi turism. În acelaşi timp, este important să valorificăm resursele pe care judeţul le are deja, în special potenţialul agricol. Sunt discuţii legate de investiţii în procesarea cerealelor, legumelor şi fructelor, pentru că astfel valoarea adăugată rămâne în judeţ.
► Conectivitatea trebuie tratată ca un sistem, nu ca un proiect izolat. Autostrada are nevoie de o integrare corectă cu infrastructura judeţului şi devine cu adevărat utilă atunci când este legată eficient de oraşe, de zonele economice şi de infrastructura agricolă. Investiţiile în drumurile judeţene care asigură accesul către nodurile rutiere sunt esenţiale. Urmărim fluidizarea traficului, reducerea timpilor de deplasare şi creşterea eficienţei logistice pentru firme.
► Acum, la nivel judeţean şi local, ne concentrăm pe etapa următoare: zone de dezvoltare în jurul nodurilor rutiere, investiţii publice care susţin economia locală şi locuri de muncă stabile. Un exemplu concret este construcţia Parcului Industrial de la Râmnicu Sărat, gândit ca un motor de dezvoltare pentru zona de est a judeţului.
► Totodată, lucrăm la dezvoltarea unui consorţiu medical la nivelul Consiliului Judeţean, care să conecteze spitalele din judeţ şi serviciile de sănătate, pentru ca dezvoltarea economică să fie dublată de acces mai bun la servicii medicale pentru buzoieni.
► Ideea este simplă: infrastructura mare trebuie urmată de proiecte concrete care să ţină oamenii acasă şi să aibă utilitate economică.
► Investitorii caută lucruri clare. Terenuri cu situaţie juridică rezolvată, acces la utilităţi, termene previzibile şi o administraţie care răspunde. Asta oferim. Lucrăm împreună cu primăriile pentru simplificarea procedurilor şi reducerea timpilor de avizare, iar acolo unde există proiecte serioase, sprijinul instituţional este prezent, ca investitorii să ştie de la început care sunt paşii şi termenele.
► În paralel, menţinem un dialog constant cu mediul de afaceri şi corelăm investiţiile publice cu nevoile reale ale economiei locale. Pentru proiectele mature, analizăm finanţările disponibile la nivel naţional şi european, cu accent pe producţie şi procesare, astfel încât valoarea adăugată să rămână în judeţ pe termen lung.
Judeţul Buzău, în cifre
► Populaţia: 404.979 (recensământul din 2021)
► 36.000 de firme active
► 23 mld. lei au raportat ca afaceri top 500 de firme în 2024
► 29.000 de salariaţi aveau în 2024 top 500 de firme
Sursa: Bridge To Information
