Anul trecut, la nivel naţional, România, ţară care a vândut cinci din cele opt companii de distribuţie a energiei către investitori străini, a stat în beznă mai bine de cinci ore. În ţările europene avansate acest indicator a coborât până la 20 de minute.
„Valorile agregate de ansamblu pentru întreruperile neplanificate (SAIDI – n. red.) sunt cuprinse între 221 de minute pe an pentru Enel Muntenia şi 439 de minute pe an pentru E.ON Moldova, respectiv o valoare medie pe ţară de 308 de minute pe an (circa 20-250 de minute pe an în ţările europene avansate)“, se arată în cel mai recent raport redactat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) în care este analizată performanţa sistemelor de transport şi distribuţie a energiei electrice.
La nivel naţional, durata întreruperilor neplanificate a fost mai redusă faţă de 2014 cu aproape o oră, majoritatea companiilor de distribuţie a energiei marcând timpi mai buni, cu o singură excepţie: E.ON Moldova. Astfel, regiunea Moldovei, deservită de nemţii de la E.ON, a stat cel mai mult în beznă, respectiv 439 de minute (circa 7,3 ore), cu jumătate de oră mai mult faţă de 2014. „SAIDI neplanificat s-a redus la majoritatea operatorilor de distribuţie în anul 2015 cu excepţia E.ON Moldova. Astfel, SAIDI neplanificat s-a redus la CEZ Oltenia cu 150 de minute, la Electrica Muntenia Nord cu 30 de minute, la Electrica Transilvania Nord cu 80 de minute, la Electrica Transilvania Sud cu 108 minute pe an, la Enel Banat cu 54 de minute, Enel Dobrogea cu 19 minute şi Enel Muntenia cu 4 minute, dar a crescut la E.ON Moldova cu 29 de minute“, se mai arată în raportul ANRE.
Astfel, cea mai săracă regiune din România a avut de înfruntat anul trecut şi cele mai mari probleme în alimentarea cu energie. De remarcat este îmbunătăţirea semnificativă a timpilor în cazul CEZ România, companie care asigură serviciul de distribuţie a energiei electrice în regiunea Olteniei, în contextul în care în 2014 cehii ieşiseră „campioni“ la durata întreruperilor în alimentarea cu energie.
Chiar dacă durata întreruperilor la nivel de ţară este în continuare considerabil mai mare faţă de statele europene dezvoltare, există îmbunătăţiri majore faţă de anul 2009, de exemplu. Dacă la acel moment, durata întreruperilor neplanificate din regiunea Moldovei era de peste 15 ore, acum aceasta s-a redus la jumătate. În Oltenia de exemplu, durata întreruperilor în 2009 era de aproape 16 ore. Anul trecut aceasta a fost de 6,5 ore.
La nivel de ţară, Enel Muntenia, compania care asigură distribuţia de energie în zona Muntenia Sud, din care face parte şi capitala, a obţinut cel mai bun timp anul trecut, durata întreruperilor fiind de circa 3,7 ore, în uşoară scădere faţă de 2014. Dacă în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie România încă mai are de recuperat decalaje faţă de pieţele dezvoltate, un incident de luna trecută arată că sistemul energetic are vulnerabilităţi şi în zona de transport.
La începutul lunii trecute, judeţele Argeş şi Vâlcea au rămas parţial fără lumină timp de mai bine de o oră. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie local, spunea la acel moment că Transelectrica poartă vina pentru situaţia apărută pentru că ar fi scos din funcţiune o linie pentru a toaleta nişte copaci, dar CEZ, compania de distribuţie din zonă, şi transportatorul de energie susţin că siguranţa sistemului nu a fost nicio clipă pusă în pericol în cele 75 de minute de întuneric.
Evenimentul de luna trecută aduce în prim plan, dincolo de problemele de ordin tehnic care eventual vor fi elucidate, situaţia generală din energie, un domeniu puternic politizat.
De exemplu, la Transelectrica în perioada 2012-2014 s-au schimbat nu mai puţin de şapte directori generali, ultimele modificări, de această dată în consiliul de administraţie al companiei, având loc în urma cu două luni.
