Companii

Nota de plată a companiilor farma pentru taxa clawback a fost de 64 mil. euro în primul trimestru

Nota de plată a companiilor farma pentru taxa clawback a fost de 64 mil. euro în primul trimestru

Foto Shutterstock

Autor: Ioana David

14.04.2012, 17:06 616

Statul a încasat 277,4 mil. lei (64 mil. euro) anul acesta din taxa clawback, sumă record pentru această taxă, care există în legislaţia românească încă din 2009. Plăţile făcute anul acesta sunt de fapt aferente medicamentelor vândute în trimestrului patru al anului 2011, iar modul de calcul al taxei datează tot din această perioadă.

"Sumele încasate prin unităţile de trezorerie ale statului se virează în contul de venituri proprii al Ministerului Sănătăţii în data de 15 şi în ultima zi a fiecărei luni", au spus reprezentanţii ANAF(Agenţia Naţională de Administrare Fiscală).

Taxa este de fapt un procent care se va aplica tuturor companiilor care au în portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite şi compensate dar şi pentru serviciile de dializă. Plecând de la diferenţa dintre bugetul consumat şi cel stabilit, statul calculează trimestrial un procent, în baza unei formule complicate ce se va aplica cifrei de afaceri generate de produsele compensate. Pentru medicamente vândute în trimestrul patru al anului 2011 (şi pentru care taxa s-a plătit în februarie) procentul a fost de 17,2%.

"Anul acesta, Roche România a plătit în contul taxei de clawback aproximativ 8 milioane de euro, sumă aferentă trimestrului patru al anului 2011. Anterior, am plătit taxa de clawback pentru ultimul trimestru al anului 2009, anul 2010 şi primele trei trimestre ale anului 2011, la termenele specificate. Estimăm că pentru anul 2012, valoarea taxei de clawback plătită de Roche România va fi de cel puţin 17% din valoarea produselor noastre decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ceea ce va avea impact direct asupra costurilor", a spus Dan Zamonea, director general Roche România, companie care plăteşte probabil cea mai mare taxă clawback.

Ideea taxei de clawback a apărut în 2009, în ultimele zile de mandat ale ministrului Ion Bazac, care afirma la acea vreme că sistemul era utilizat în state precum Italia, Polonia, Olanda, Ungaria, Belgia, Marea Britanie, Portugalia, Irlanda sau Franţa. În Franţa, spre exemplu, companiile plătesc clawback dacă într-un an creşterea lor este mai mare decât cea a pieţei.

Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, banii strânşi din clawback vor fi chletuiţi pentru medicamente, pentru dotarea cu aparatură a unităţilor sanitare sau pentru achiziţia de ambulanţe.

AFACERI DE LA ZERO