Numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvenţă în 2024 a crescut cu peste 9% faţă de anul anterior şi a atins pragul de 7.274. Dintre acestea, 141 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu 90 în anul precedent, echivalentul unei creşteri de 58%.
În paralel, numărul cererilor pentru restructurare prin procedura de concordat preventiv a avut o creştere semnificativă în 2024, de 118%, ajungând la 197, notează o analiză a CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România.
La nivel global, insolvenţele înregistrează o creştere accelerată cu o estimare de plus 11% pentru întregul an, după un salt de 7% în 2023.
Dintre ţările cu impact asupra economiei României, Germania a înregistrat în ultimul trimestru din 2024 cel mai mare număr de insolvenţe ale companiilor începând cu 2009, punând o presiune semnificativă asupra industriilor mari, evoluţia negativă fiind atribuită parţial crizei economice actuale şi creşterii costului energiei şi salariilor.
Astfel, în contextul unor condiţii financiare mai restrictive şi cererii externe mai slabe, economia locală s-a confruntat cu provocări legate de menţinerea stabilităţii preţurilor şi susţinerea creşterii, spun consultanţii de la CITR.
„Deşi încă sub nivelurile crizei financiare globale din 2008, insolvenţele în multe ţări, inclusiv Marea Britanie, Franţa şi Germania, au depăşit deja pragurile pre-pandemie, reflectând presiuni economice crescute şi tranziţia către noi modele de afaceri. Această tendinţă este resimţită în majoritatea regiunilor şi sectoarelor economice, inclusiv în România, impulsionată şi de „eliminarea perfuziilor” oferite companiilor în timpul pandemiei şi crizei energetice. Insolvenţele şi cererile de concordat preventiv din 2024 din România ne arată că şi mediul de afaceri trece printr-o transformare. Perspectivele actuale indică un val iminent de insolvenţe, pentru că multe companii au fost menţinute artificial în viaţă prin diverse măsuri de sprijin. Aceste companii recurg la soluţii de redresare când este prea târziu, ceea ce reduce semnificativ şansele de succes.” explică Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Anul trecut, cele mai afectate sectoare au fost comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, lider în 2024, cu 1.902 insolvenţe, în creştere cu 6,79% faţă de 2023, sectorul construcţiilor, cu 1.499 insolvenţe, în creştere cu 13,39% şi industria prelucrătoare, cu 852 insolvenţe, în creştere cu 7,17% faţă de anul anterior.
Cele mai multe insolvenţe deschise s-au înregistrat în Bucureşti (1.375) şi în judeţele Bihor (581), Cluj (529) şi Timiş (424) care cumulează 40% din total.
Raportat la judeţe, cele mai mari creşteri procentuale ale insolvenţelor se înregistrează, în Braşov, cu o creştere de 46,39%, urmat de Botoşani, unde numărul insolvenţelor a crescut cu 36,84%, şi Bacău, cu un avans de 35,78%.
Această tendinţă ar putea indica o deteriorare a condiţiilor economice la nivel regional, afectând atât judeţele mari şi dinamice (Braşov), cât şi pe cele cu o economie mai fragilă (Botoşani, Bacău). Fenomenul poate fi legat de scumpirea creditării, scăderea cererii interne sau dificultăţi în sectoarele industriale şi de construcţii.
„Concordatul preventiv poate reprezenta, dacă este accesat la începutul dificultăţii, o soluţie eficientă, care permite companiilor să se restructureze, menţinându-şi activitatea şi locurile de muncă. În acelaşi timp, pentru economie, folosirea mai amplă a mecanismelor de prevenire, precum concordatul preventiv, poate reduce impactul economic al insolvenţelor.” a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Consultanţii de la CITR mai spun că inflaţia, deşi în scădere, continuă să fie alimentată de creşterea preţurilor la combustibili şi alimente, precum şi de majorările salariale care pun presiune pe costurile de producţie. În plus dezechilibrele economice riscă să accelereze problemele financiare ale companiilor.
