Companii

O cămaşă Guy Laroche, Gianfranco Ferre sau Pierre Cardin costă la poarta fabricii 12 euro, iar în magazine ajunge cu 100 de euro. Ce fabrică le produce în România

O cămaşă Guy Laroche, Gianfranco Ferre sau Pierre...

Autor: Mirabela Tiron

24.04.2016, 15:54 5017

Într-un complex de clădiri cu pereţi roşii de cărămidă de pe strada Victoriei din Tulcea se află fabrica Confecţii SA, unde 450 de angajaţi produc zilnic aproape 3.000 de cămăşi, din care 80% iau drumul Angliei, Italiei, Greciei sau Germaniei. O parte din cămăşile cusute şi călcate de croitoresele din Tulcea ajung să fie vândute în Europa sub branduri precum Guy Laroche, Pierre Cardin sau Gianfranco Ferre, în timp ce în România se vând sub brandul Bigotti.

Din această fabrică, înfiinţată în 1980 şi care se întinde pe 6.000 de metri pătraţi, o clădire emblemă a oraşului pentru industria textilă, au ieşit aproape 800.000 de cămăşi anul trecut. În perioada comunistă, de pe poarta acestei fabrici ieşeau aproape 2.000 de angajaţi.

„Lucrez de 37 de ani în această fabrică, iar din Õ90 sunt directorul ei general. Este cea mai mare companie cu capital românesc din Tulcea, o emblemă în timpul comunismului pentru industria textilă. Volumele trimise la export s-au redus semnificativ, costurile noastre au crescut. Costul de manoperă al unei cămăşi este de 4 euro, în timp ce costul de producţie este de 11-12 euro. Cămăşile se vând la preţuri de trei ori mai mari iar la brandurile de lux ajung şi la 80-90 de euro. Pentru cele mai multe produse primim ţesăturile, noi doar le asamblăm, punem nasturii, le aranjăm în pungi, asigurăm doar o mică parte din materiale. Lucrăm în lohn, semi-lohn“, a spus Cornel Runca, directorul general al Confecţii Tulcea. Fabrica a fost privatizată în 1995, prin metoda MEBO, un proces prin care activele unor companii deţinute de stat au fost vândute către salariaţii acesteia, şi are acum 1.660 de acţionari.

În 2014, ÊConfecţii SA a avut o cifră de afaceri de 16 milioane de lei şi un profit de 1,1 milioane de lei, la 430 de angajaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

„Anul trecut am avut o cifră de afaceri similară cu cea din 2014. Am produs cu 10% mai puţine cămăşi, dar am lucrat la produse mai complexe. Am avut de onorat o comandă de cămăşi pentru armata finlandeză, ce au necesitat o croială mai specială“, a spus el.

În acest sector, România este atractivă datorită apropierii de pieţele vestice dar şi forţei de muncă calificate, fiind o destinaţie importantă de producţie îmbrăcăminte încă de dinainte de anii Õ90.

„Concurenţa în acest domeniu este foarte mare, nu mai suntem la fel de competitivi, mulţi clienţi se îndreaptă spre China, Vietnam, Bangladesh. Nu mai avem aceleaşi volume la export ca înainte. Firmele mari preiau comenzile prin angrosişti, care vin cu camioanele săptămânal să încarce marfa de la noi“.

În fabrica de confecţii din Tulcea sunt funcţionale 350 de utilaje, maşini de croit, de finisat. Un angajat lucrează la aproape zece cămăşi în cele opt ore de muncă, potrivit lui. Un confecţioner în fabrică are salariul brut de 1.300 de lei plus bonuri de masă. „Găsim greu oameni, tinerii preferă să lucreze acum la Kaufland, nu în fabrică de cămăşi. Costurile fabricii vor creşte având în vedere majorarea salariului minim pe economie, care ne-a fost impusă“.

Num?rul companiilor care au venit pe pia?a local? cu investi?ii directe în industria textilă este mic, prin compara?ie cu num?rul brandurilor gigant care produc pe pia?a local? prin parteneri. Giganţi din modă ca Zara sau H&M preferă să lucreze în sistem de lohn cu fabrici din toată lumea, doar opt companii din mod? au investit direct ”n produc?ie ”n România, având afaceri de 1,5 miliarde de lei şi 5.000 de salaria?i.

„În România nu mai este niciun producător de ţesături pentru cămăşi, de aceea producem în lohn. Pentru noi şi pentru alte fabrici de confecţii efortul ar fi uriaş să aducem ţesături din străinătate, nu avem puterea financiară. Este adevărat că aşa câştigam mai mult, dar în România aproape toate sectoarele din industrie lucrează în lohn, asamblează produsul final, deşi doar industria textilă este asociată cu sistemul de lohn şi este văzută ca oaia negraă. Suntem o piaţă de exploatat, doar multinaţionalele au puterea să facă produsul final în România“.

Fabrica din Tulcea şi-a construit şi un brand propriu, Giraldi, dar cămăşile sunt vândute într-un magazin de câţiva metri pătraţi din faţa fabricii, la preţuri de 50-75 de lei.

Industria textilă, de confecţii, pielărie şi ”ncălţăminte, este a doua cea mai importantă, cu o contribuţie de peste 10% la exporturile României, după industria auto. La un total al exporturilor anul trecut de 54 mld. euro, croitorii români au trimis peste graniţă produse ”n valoare de 5,4 mld. euro, potrivit estimărilor ZF. La ”nceputul anilor 2000 rolurile erau inversate, textilierii fiind responsabili de o treime din exporturile ţării. La momentul acela exporturile erau de doar 11,3 mld. euro, de 4,6 ori mai mici decât cele estimate pentru 2014.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO