Toate cele 12 judeţe sunt printre cele mai sărace din România, cu şomaj peste media naţională şi cu salarii ce ajung să fie şi cu 30% mai mici decât media de 380 de euro net la nivel naţional. Aceleaşi judeţe sunt practic inexistente pe harta economică a României, în principal pentru că nu au reuşit să atragă investiţii străine. Acesta este motivul pentru care şi salariile medii din aceste judeţe sunt cu până la o treime mai mici decât media pe ţară, iar rata şomajului depăşeşte media. Judeţele sunt, potrivit unor statistici ale ZF, Giurgiu (14 unităţi), Teleorman (14), Gorj (13), Botoşani (12), Covasna (12), Harghita (12), Vaslui (11), Vâlcea (11), Ialomiţa (10), Sălaj (9), Tulcea (9) şi Călăraşi (7).
Harta comerţului modern dublează harta economică a României în contextul în care cele mai multe magazine au fost deschise în judeţele cele mai puternice, care au reuşit să atragă cele mai multe investiţii, unde locuitorii au cea mai mare putere de cumpărare, iar rata şomajului este pintre cele mai mici.
Astfel, după Bucureşti care are singur 481 de magazine, vin Braşovul (cu 72 de unităţi), Constanţa (67), Ilfovul (66), Clujul (60) şi Timişul (59). Bucureştiul şi Ilfovul au şi 45% din cifra de afaceri de 250 mld. euro a companiilor din România. Celelalte judeţe puternice pentru comerţul modern sunt şi ele în topul economiei locale, businessul realizat de companiile din aceste judeţe variind între 8 şi 10 mld. euro.
La nivel naţional există circa 1.600 de magazine moderne (hipermarketuri, supermarketuri, discount, proximitate modernă, cash&carry) şi circa 70 -80 de mii de mici magazine tradiţionale. Primele, cele 1.600, controlează însă 55% din totalul banilor cheltuiţi de români în comerţul cu dominantă alimentară. Ponderea creşte chiar spre 70% în Bucureşti şi este peste medie în judeţele unde s-au înghesuit cei mai mulţi retaileri. În cele 12 judeţe sărace însă, comerţul tradiţional încă domină.
