Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în jos prognoza de creştere economică a României, la 4% în 2018, cu 1,1 puncte sub estimările din raportul World Economic Outlook din aprilie, pe fondul temperării stimulentelor.
De asemenea, FMI prognozează pentru 2019 un PIB în urcare cu 3,4%, cu 0,1 puncte sub nivelul estimat în raportul din aprilie.
Raportul de primăvară al FMI adusese o proiecţie de 5,1% a creşterii economice din România în acest an, cel mai mare avans din Europa după Malta (5,7%).
În raportul actual, FMI păstrează estimările privind Malta, dar îşi temperează semnificativ previziunile legate de România, care coboară pe locul 5 în Europa, după Malta, Irlanda (4,7%), Slovenia (4,5%) şi Polonia (4,4%).
Creşteri similare cu cea a României sunt aşteptate în Luxembourg, Cipru, Ungaria şi Serbia .
FMI a redus şi proiecţia de creştere economică pentru întreg continentul european, de la 2,7% în aprilie la 2,3% acum, pentru zona euro mizând pe un avans anual de 2%.
De asemenea, raportul indică o inflaţie anuală de 4,7% în România în acest an, similară cu prognoza din primăvară, urmând ca în 2019 preţurile de consum să se majoreze mai lent, cu doar 2,7%.
La nivel european, cea mai ridicată rată a inflaţiei este aşteptată în Turcia (15%), iar la polul opus este Grecia cu 0,2% în acest an.
În privinţa deficitului de cont curent, FMI are o atitudine mai optimistă în noul raport şi crede că acesta va urca în acest an în România la 3,5%, faţă de 3,7% la prognoza din aprilie. Anul trecut, România a avut un deficit de 3,4%, nivel la care Fondul crede că va reveni în 2019.
La nivelul şomajului, noua proiecţie este uşor mai pesimistă, de 4,7%, faţă de 4,6% în primăvară.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNP) a redus, în prognoza intermediară de vară 2018, creşterea PIB estimată pentru acest an, de la 6,1% la 5,5%, alături de un curs mediu al monedei euro identic cu cel al variantei de primăvară, de 4,65 lei, precum şi o inflaţie mai mare. Tot atunci inflaţia medie anuală pentru 2018 a fost revizuită în creştere, de la 2,8% în ultima prognoză la 4,7%, urmând ca în următorii doi ani să scadă la 2,8% (faţă de 2,5%) în 2019 şi la 2,5% (faţă de 2,4%) în 2021.
