• Leu / EUR4.9427
  • Leu / GBP5.4791
  • Leu / USD5.1135
Companii

Oamenii de afaceri cer Guvernului autostrăzi, sprijin pentru companiile locale şi să termine cu scandalurile politice

Foto Shutterstock

02.07.2012, 00:07 1124

Prima jumătate a anului 2012 se încheie fără să aducă relansarea aşteptată după patru ani de criză. Economia românească nu a găsit un model de creştere desprins de economia zonei euro, care traversează iarăşi o perioadă dificilă determinată de acutizarea crizei datoriilor suverane.

Astfel, creşterea zero din zona euro se vede imediat în datele macro din România: exporturile şi producţia industrială stagnează. În lipsa locomotivei externe nu există nici iniţiative locale care să asigure creşterea consumului şi să determine creştere economică.

"Acum se poate discuta despre lupte politice, însă dacă nu se acordă importanţă mediului economic, aceste lupte pot dura la nesfârşit. Guvernul trebuie să acorde o importanţă deosebită sectoarelor economice care au o contribuţie importantă la exporturi şi la Produsul Intern Brut al României", spune Constantin Stroe, vicepreşedinte al Automobile Dacia şi preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM)

Marcel Bărbuţ, proprietarul producătorului de materiale de construcţii AdePlast, cu afaceri de aproape 34 de milioane de euro anul trecut, spune : "Guvernul actual va trebui să lase scandalul şi să se apuce de lucru în interesul românilor. Trebuie să facă autostrăzi, aşa cum există în toate ţările din Europa, inclusiv la vecinii noştri, să dea drumul la termoizolări pentru clădiri, să scadă TVA la alimente".

Există şi manageri pentru care nivelul de aşteptare de la actualul guvern nu este atât de ridicat, având în vedere că urmează alegerile parlamentare.

"Mediul de afaceri priveşte şi guvernul actual ca unul «temporar», care aşteaptă alegerile din toamnă. Inclusiv deciziile luate acum nu sunt decizii care vizează domeniile importante. Abia după alegerile din toamnă se va putea discuta de o continuitate, dar nici aceea nu este sigură. Mediul de afaceri nu a uitat că şi în 2004 o alianţă a câştigat alegerile, iar după o perioadă scurtă de timp aceasta s-a destrămat, iar acest lucru se poate întâmpla şi acum, mai ales în contextul în care alianţa de guvernare este formată dintr-un partid de stânga şi unul de dreapta", spune Cătălin Olteanu, director general al FM Logistic, companie franceză cu afaceri de 22 milioane de euro.

Adrian Porumboiu, antreprenorul din spatele grupului Ravoca Pan Group, un business de aproape 200 mil. euro/an, spune că revenirea la ritmuri de creştere economice susţinute depinde atât de antreprenori, cât şi de modul în care guvernanţii schiţează politicile publice.

"Habar nu au de bazele de date pe care îşi stabilesc bugetele. Miniştrii care îşi păstrează fotoliile sunt în general cei care nu cer mai mulţi bani la rectificările bugetare. Nu ai cum să faci politici pentru agricultură, spre exemplu, când tu (minister - n.red.) nu ştii cât teren este lucrat sau cât teren au cumpărat străinii. Cel puţin la agricultură este nevoie de un ministru care să stea cel puţin patru ani ca să înţeleagă cât de cât ce se întâmplă", adaugă Porumboiu.



1. Pericolul stopării finanţării de către băncile străine

Pentru prima dată, BNR spune că finanţarea băncilor româneşti cu capital străin de către băncile-mamă este incertă şi este nevoită să le împrumute chiar ea.

"Persistenţa incertitudinilor, în special în ceea ce priveşte posibilităţile de finanţare ale băncilor româneşti cu capital străin de la băncile-mamă, determină o funcţionare încă tensionată a pieţei monetare interbancare şi apelul în creştere la liniile de credit de la BNR", a anunţat BNR.

Cu alte cuvinte, BNR înlocuieşte ea însăşi prin linii de credit finanţarea pe care au tăiat-o băncile-mamă din străinătate pentru "fiicele" lor din România, adică devine o bancă-mamă surogat pentru băncile româneşti cu capital străin.

Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că băncile străine îşi reduc expunerea: "În ultimele şase săptămâni au fost în mod evident scăderi de expunere. Datele preliminare arată că acest deleveraging a afectat clar România. Pe de altă parte ai scăpat de datorie. Asta este şi bine şi rău".

2. Investiţiile străine sunt cu 10% mai reduse

Investiţiile străine directe au atins în aprilie un nou minim istoric, de 21 mil. euro. În lipsa unei resurse financiare puternice care să susţină economia, investiţiile străine sunt şansa care poate ajuta economia să nu se târâie, cu o creştere economică de numai 1-2% pe an. Pe ansamblul primelor patru luni din acest an fluxurile de capital străin au totalizat 446 mil. euro, în scădere cu 10% faţă de valoarea din aceeaşi perioadă din 2011, de 490 mil. euro. Înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Însă evoluţia ISD oglindeşte şi percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri.

3. Exporturile sunt în stagnare

Pe primele patru luni exporturile sunt în stagnare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, comparativ cu o ţintă anuală de plus 8%. Companiile româneşti au făcut în luna aprilie exporturi de 3,5 miliarde de euro, în creştere cu 3,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată estimările preliminare ale Institutului Naţional de Statistică. Livrările în străinătate făcute de firmele locale în aprilie au frânat însă cu 13% faţă de luna anterioară atunci când valoarea exporturilor s-a ridicat la aproximativ 4 miliarde de euro. Exporturile către pieţele din Uniunea Europeană au coborât cu 2,8%. Plusul la export din aprilie a venit după ce în luna precedentă exporturile s-au redus cu 2,2% pe fondul scăderii comenzilor din vestul Europei.

4. Producţia industrială, doar plus 1%

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a înregistrat în aprilie o creştere de 2,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2011, surprinzând pozitiv după evoluţia nefavorabilă din primul trimestru. Pe primele patru luni creşterea este de 1,4% Însă analiştii consideră că este greu de crezut că cifrele nu vor indica o înrăutăţire a acestui indicator în mai sau iunie. În primul trimestru producţia industrială a frânat vizibil în contextul slăbirii cererii externe pe fondul problemei datoriilor suverane cu care se confruntă Europa. Majoritatea analiştilor anticipează că în acest an industria, unul dintre principalele motoare ale economiei, va avea o contribuţie mai slabă la PIB faţă de anul trecut.



5. Derapaj la deficitul bugetar

Deficitul bugetar a înregistrat un trend continuu ascendent în acest an, ajungând după primele cinci luni ale anului la 7,2 mld. lei, respectiv 1,2% din PIB. Consiliul Fiscal avertizează că riscurile pentru atingerea ţintei de deficit de 2,2% din PIB pe întregul an sunt majore dacă în a doua parte a anului nu se iau măsuri semnificative de corecţie. Execuţia bugetară cumulată la cinci luni arată că problemele sunt localizate în special pe partea de cheltuieli bugetare care au crescut în primele cinci luni cu o rată anuală semnificativ mai mare decât cea programată pe întreg anul 2012 (8,5% în primele cinci luni vs. 2,4% programată pe întreg anul 2012), a afirmat şeful Consiliului Fiscal Ionuţ Dumitru.

Ministerul Finanţelor dă însă asigurări că, potrivit datelor preliminare, "se va încadra cu rigurozitate" în deficitul bugetar convenit cu instituţiile financiare internaţionale pentru data de 30 iunie. Plafonul deficitului bugetului general consolidat pentru primul semestru este format din soldul rezultat din execuţia curentă, cu un deficit maxim stabilit la 7 mld. lei, la care se pot adăuga cheltuieli suplimentare cu investiţiile de până la 1,8 mld. lei, deci un deficit bugetar total admisibil de maximum 8,8 mld. lei, după cum precizează Finanţele. Soldul rezultat din execuţia curentă după cinci luni a fost de 7,2 mld. lei. Plafoanele trimestriale ale deficitului bugetului general consolidat se calculează pornind de la soldul execuţiei curente, care se ajustează cu valoarea cu care cheltuielile de capital depăşesc un anumit nivel, conform înţelegerii cu FMI. Datele finale privind execuţia bugetară pe primul semestru vor fi cunoscute abia după 25 iulie.



6. Insolvenţa Hidroelectrica, un risc şi în energie şi în sistemul bancar

Remus Vulpescu, directorul Oficiilor Statului şi preşedintele consiliului de administraţie al Hidroelectrica, şi Remus Borza, proprietarul firmei care asigură administrarea judiciară a Hidroelectrica, susţin că procedura de insolvenţă a Hidroelectrica era necesară şi că vor fi luate măsuri de restructurare a companiei.

Totuşi, până în acest moment nici ministrul economiei Daniel Chiţoiu şi nici premierul Victor Ponta nu s-au exprimat clar pe acest subiect şi nici nu au răspuns detaliat la întrebări.

Este neclar dacă insolvenţa unei companii care produce un sfert din energia electrică din România nu poate fi riscantă atât pentru sistemul energetic, cât şi pentru sectorul bancar, având în vedere expunerile băncilor.

În plus, rămâne întrebarea de ce nu putea fi făcută restructurarea companiei fără introducerea insolvenţei.



7. Lovitură de la Moody's

Moody's a înrăutăţit vineri perspectiva ratingului Baa3 al României pentru datoriile pe termen lung în valută şi lei de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor legate de expunerea la zona euro, prin canale comerciale, de investiţii şi financiare. Agenţia de evaluare financiară a reconfirmat ratingul României pentru monedă străină şi monedă locală, la Baa3, menţinând astfel calificativul în categoria investment grade, cu risc scăzut pentru investiţii. Ratingul pentru datoriile pe termen scurt în valută şi lei a fost menţinut la nivelul Prime-3, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară." Legăturile României cu zona euro prin canale comerciale, de investiţii şi financiare amplifică riscurile la care este expusă economia în următoarele 12-18 luni", consideră Moody's. Totodată, având în vedere nivelul relativ ridicat al datoriilor în valută şi obligaţiile anuale semnificative de rambursare a acestora, orice înrăutăţire a condiţiilor din zona euro ar amplifica riscurile legate de balanţa de plăţi şi de sistemul bancar.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9427
Diferență: -0,0202
Ieri: 4.9437
Azi: 5.1135
Diferență: 0,8998
Ieri: 5.0679
Azi: 5.4791
Diferență: -2,6526
Ieri: 5.6284
Azi: 5.1775
Diferență: 0,3995
Ieri: 5.1569