Companii

CE Oltenia termină încă un an cu pierderi imense, de 934 mil. lei. „Restructurarea noastră nu este planul unei companii, ci planul României. Vorbim de 20% din producţia de energie, iar contextul este fenomenal“

CE Oltenia termină încă un an cu pierderi imense, de 934 mil. lei. „Restructurarea noastră nu este planul unei companii, ci planul României. Vorbim de 20% din producţia de energie, iar contextul este fenomenal“

Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru în directoratul CE Oltenia: Din cauza certificatelor de emisii, preţul energiei creşte, iar noi suntem printre cei care duc preţul în sus. De aceea sunt necesare proiectele noi. Vorbim de o alocare de costuri care trebuie făcută acum pentru că am tot amânat proiectele. Acum a venit însă scadenţa.

Autor: Roxana Petrescu

31.05.2021, 11:18 421

♦ România vrea ca până în 2032 să renunţe la cărbuni, mai devreme decât Polonia sau Germania, singura şansă pentru a face acest lucru fiind înlocuirea capacităţilor de la Complexul Energetic Oltenia, companie cheie pentru producţia de energie locală, cu unele noi pe gaze şi solare ♦ Fără reuşita restructurării CE Oltenia, compania care reprezintă 20% din energia României, acest obiectiv nu are cum să se întâmple în condiţii de siguranţă energetică, spune Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru în directoratul CE Oltenia.

„Nu putem vorbi de phase-outul cărbunelui (scoa­terea din funcţiune) fără a avea finalizate proiectele pe gaze pe care ni le dorim. Dar contextul de acum este feno­menal pentru că niciodată nu am avut atâţia bani la dispoziţie“, spune Pinţea, care a preluat un loc în directoratul CE Oltenia în mai, anul trecut.

Pinţea are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul energiei. De-a lungul carierei a ocupat mai multe funcţii de conducere în cadrul OMV Petrom, inclusiv pe cea de membru al directoratului, responsabil pentru activitatea de Downstream Gas. Unul dintre cele mai importante proiecte gestionate de Pinţea a fost însă realizarea centralei OMV Petrom de la Brazi, un proiect de 860 MW, în valoare de 530 de milioane de euro, pus în funcţiune în 2012.

Cea mai complicată restructurare

Din noua funcţie, Pinţea gestionează una dintre cele mai complicate restructurări din energia românească, de succesul planului de reorganizare a CE Oltenia depinzând 20% din producţia de energie a României, peste 12.000 de lcouri de muncă directe şi trecerea României ca stat de la zona de cărbune la cea de producţie a energiei cu emisii mai reduse.

Anul trecut, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, CE Oltenia a terminat cu un business de circa 2 miliarde de lei, în scădere cu 32%, şi cu pierderi de 939 mil. lei, în creştere faţă de 2019.

„CE Oltenia nu se mai simte bine de când preţul certificatelor de emisii de CO2 a început să crească şi asta este de ceva ani. La actualul preţ al carbonului şi cu estimările privind evoluţiile viitoare, noi nu avem nicio şansă. Singura salvare sunt proiectele noi“, explică Pinţea.

Din mecanism gândit pentru a contribui la decarbonizarea industrială la nivel european, certificatele de carbon au devenit commodity, la fel ca petrolul, intrarea la tranzacţionare a marilor fonduri de investiţii, deciziile de la Bruxelles şi micii speculatori ridicând preţul la peste 55 de euro, nivel greu de imaginat cu ani în urmă. Certificatele de emisii sunt parte a mecanismului european, stabilit în 2005, privind reducerea poluării, companiile responsabile pentru emiterea de CO2 ca urmare a proceselor de producţie fiind obligate să facă dovada unui astfel de instrument pentru fiecare tonă emisă. În cazul CE Oltenia, compania nu dispune de alocări gratuite, astfel că pentru fiecare MWh produs producătorul trebuie să aibă dovada unui certificat, iar în actualul context, fără ajutorul statului, CE Oltenia nu are cum să facă aceste achiziţii în mod profitabil.

„Sunt miliarde pe care le dăm pe certificatele de emisii, or cu aceste miliarde poţi face centrale noi. Din cauza acestor certificate preţul energiei creşte, iar noi suntem printre cei care duc preţul în sus. De aceea sunt necesare proiectele noi. Vorbim de o alocare de costuri care trebuie făcută acum pentru că am tot amânat proiectele. Acum a venit însă scadenţa.“

Ce prevede restructurarea

Astfel, compania are un plan de restructurare pe care îl negociază cu Comisia Europeană, cu o componentă de ajutor de stat. Tot efortul de restructurare este evaluat la 3,5 mld. euro, din care 1,5 mld. euro trebuie să vină de la CE Oltenia din venituri, credite bancare sau vânzare de active.

Cea mai importantă componentă a planului şi singura cale de supravieţurire pentru CE Oltenia este construcţia de unităţi noi. Astfel, compania are în vedere două unităţi pe gaze, cu o capacitate totală de 1.300 MW, şi 700 MW în proiecte solare, care ar trebui să fie gata în 2025 pentru ca în 2026 să intre în funcţiune.

Pentru ca aceste lucruri să se întâmple, planul de restructurare ar trebui aprobat de Bruxelles în toamnă, tot atunci compania urmând să trimită primele aplicaţii pentru banii din Fondul de Modernizare, unul dintre mecanismele UE pentru realizarea tranziţei energetice. Totul depinde însă de sprijinul băncilor şi al investitorilor, sprijin care nu vine fără reglementări bune.

„Toate se leagă. Vorbim cu zeci de companii pe care să le atragem alături de noi, avem scrisori către 10 bănci, încercăm să contractăm energia pe termen lung astfel încât să venim în faţa băncilor cu dovada veniturilor, dar încă legislaţia pe energie nu este pusă la punct“, spune Pinţea.

Eternul refuz

Fondul Proprietatea, acţionar cu 21,5% în CE Oltenia a declinat din nou invitaţia companiei de a intra la finanţarea acestei restructurări. De altfel, una dintre cauzele care au adus CE Oltenia în această situaţie a fost şi opoziţia constantă făcută de FP faţă de orice plan de restructurare, implicit unirea cărbunilor cu forme mai profitabile de producţie. Politica FP a fost aceea a unui colecţionar de dividende din sistemul energetic, nu de investitor. Cel mai recent exemplu, acela prin care Fondul a cerut repartizarea a 1 miliard de lei sub formă de dividende suplimentare din rezultatul reportat de Hidroelectrica, firma fiind practic secată de profiturile din 2020, este grăitor.

CE Oltenia încearcă să atragă şi altfel banii pentru proiecte. Inclsuiv realizarea noilor capacităţi în parteneriat cu alte firme, care să deţină acţiuni din viitoare companii de proiecte este un scenariu.

„Avem studiile de fezabilitate, avem certificatele de urbanism pentru toate proiectele fotovoltaice, am început procedurile pentru atragerea consultantului tehnic pe partea de centrale de gaze. La sfârşitul anului vrem să dăm drumul la licitaţii.“

 

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO