Companii

Opinie Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova: Uniunea Europeană – şansa unui nou început

Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova

Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova

Autor: Alexandru Reff, Deloitte România şi Moldova

16.10.2019, 00:05 637

În niciunul dintre statele foste comuniste care au aderat la Uniunea Europeană nu a existat o susţinere mai entuziastă decât în România faţă de integrarea în marea familie europeană. Speranţele legate de dobândirea statutului de ţară membră erau justificate. O mai mare libertate a persoanei, într-o Europă a drepturilor omului, dar mai ales a liberei circulaţii, şi acces la o piaţă a muncii cu beneficii pentru angajaţi mult superioare celei din ţara noastră. Libertatea circulaţiei bunurilor şi serviciilor, cu acces la o piaţă de peste 10.000 de miliarde de euro. Libertatea circulaţiei capitalurilor, cuplată cu garanţiile esenţiale privitoare la statul de drept şi funcţionarea economiei de piaţă, cu acces la investiţii importante. Fonduri europene, acces la sisteme de educaţie din alte state membre. O dezvoltare şi o bunăstare fără precedent.

Poate că moderarea aşteptărilor şi o mai preocupată luare în considerare a riscurilor ne-ar fi fost utile. O piaţă liberă îi premiază pe cei competitivi, iar competitivitatea noastră era modestă. Multor companii româneşti, lipsite de capital şi know-how, le-a fost dificil să supravieţuiască concurenţei multinaţionalelor în piaţa locală şi foarte puţine au devenit mari exportatori sau investitori în străinătate. De libertatea schimburilor comerciale am profitat în insuficientă măsură, deficitul comerţului cu bunuri fiind în continuă creştere, actualmente al şaselea cel mai mare din UE, ce-i drept compensat parţial de excedentul din servicii. Libertatea de a participa la piaţa muncii din ţările mai dezvoltate ale uniunii a produs un exod dramatic al forţei de muncă pe toate segmentele de calificare: se apreciază că numărul lucrătorilor români din străinătate este similar cu al celor angajaţi în ţară cu contracte de muncă. Fondurile europene nu s-au absorbit de la sine, iar statul de drept s-a dovedit o construcţie pe termen lung şi adeseori anevoioasă.

Per ansamblu, apartenenţa la Uniunea Europeană a fost extrem de benefică, România înregistrând după 2007 o dezvoltare economică fără precedent. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la puţin peste 40% din media UE, la momentul aderării, la peste 64,1% în 2018. În termeni absoluţi, economia s-a dublat, cu toată contracţia extrem de puternică indusă de criza financiară. Toate regiunile din România au cunoscut rate de creştere economică mai mari după aderarea la UE.

Totuşi, cetăţenii României nu s-au bucurat în mod egal de această creştere economică, pentru că decalajele dintre regiuni s-au adâncit. Astfel, dacă regiunea Bucureşti-Ilfov se situează azi la 140% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor, nivelul acesta este de patru ori mai mare decât în regiunea Nord-Est a României. Tot în Bucureşti-Ilfov, investiţiile totale ca procent din PIB sunt de două ori mai mari decât media UE şi de 1,5 ori mai ridicate decât media naţională. Regiunea Bucureşti-Ilfov a înregistrat cea mai mare productivitate (cu 22% peste media UE), în timp ce productivitatea medie pentru toate regiunile, cu excepţia capitalei, reprezintă doar jumătate din media UE.

România este unul dintre principalii beneficiari ai solidarităţii UE, având alocate 30,8 miliarde de euro pentru perioada curentă de programare (2014-2020). Pentru următoarea (2021-2027), Comisia Europeană a propus alocarea unei sume cu 8% mai mari. Cele cinci direcţii prioritare de investiţii sunt infrastructura de transport, energia, mediul, investiţiile sociale (educaţie, ocupare, incluziune socială, sănătate) şi competitivitatea economică (R&D, inovare, ITC, IMM-uri).

În contextul european actual, pentru România se conturează trei zone de risc. Emigraţia masivă creează, prin scăderea contribuţiilor, dezechilibre grave în fondurile de pensii, sănătate, şomaj, asistenţă socială. Lipsa forţei de muncă, mai ales a celei calificate, pune în pericol recuperarea decalajului faţă de ţările europene dezvoltate. Însăşi logica actuală a politicii de coeziune este pusă sub semnul întrebării, dacă nu invalidată, de evoluţiile demografice extrem de negative.

Un alt risc iminent este Brexitul, care va avea un impact greu de modelat. Există însă şi oportunităţi, în măsura în care reuşim să atragem capitaluri, instituţii şi companii în căutare de relocare în uniune.

Al treilea şi cel mai controversat factor de risc este „Europa cu două viteze”, planul de reformare a UE propus de Jean-Claude Juncker, care presupune regândirea modului de alocare a fondurilor, respectiv concentrarea investiţiilor pentru creşterea competitivităţii în ţările mai dezvoltate din UE, cu multiplicatori economici superiori.

Companiile prezente în România trebuie să-şi formuleze priorităţi de dezvoltare aliniate cu direcţiile de investiţii din fondurile europene ce ne sunt alocate pentru următoarea perioadă. Trebuie să susţinem nevoia de a pune accent în educaţie pe competenţele cel mai cerute de piaţă, acum şi în viitor. Să continuăm să subliniem nevoia ca investiţiile europene să fie îndreptate către proiectele de infrastructură care sprijină companiile cu contribuţiile cele mai mari la PIB-ul ţării. Să solicităm acordarea de resurse financiare pentru susţinerea zonei de inovaţie, astfel încât companiile româneşti să devină mai competitive. Este momentul ca România să părăsească ultimul loc din clasamentele europene ale inovării şi respectiv ale procentului de cheltuieli în PIB alocate cercetării şi dezvoltării.

 

Pe 17 octombrie la Bucureşti are loc conferinţa

„Ce ne rezervă viitorul Europei într-o lume a tensiunilor şi a schimbărilor politice. Care va fi rolul României în viitoarea Europă“

organizată de Deloitte şi Ziarul Financiar cu participarea lui

HERMAN VAN ROMPUY, primul preşedinte al Consiliului European.

Înscrierile la eveniment se fac la adresa de e-mail alex.popescu@m.ro.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO