Doar opt producători de alimente se află în top 500 de exportatori, acelaşi număr ca acum cinci ani. Deficitul comercial pe alimente a crescut cu 50% în cinci ani. În top 100 de exportatori nu este nicio fabrică din industria alimentară

♦ Când polonezii şi ungurii şi-au crescut companiile cu exporturi pe piaţa locală, România se „lupta“ la export cu opt fabrici de lapte şi carne, în timp ce deficitul comercial cu produse alimentare trece de 6,3 mld. euro anual.

Industria alimentară, un sector care a crescut în ultimii ani, dar care nu poate face faţă întregului necesar de consum, a pus în clasamentul celor mai mari 500 de exportatori din România în 2023 doar opt companii, în contextul în care, deşi livrările peste hotare cresc, forţa unui număr limitat de pro­ducători este insuficientă pentru a sta lângă sectoare puternice precum automotive, energie şi trading de cereale.

În 2023, exporturile de alimente ale României (cu excepţia cerealelor, animalelor vii şi seminţelor) s-au situat la circa 3 mld. euro. Din acestea, aceşti primi opt exportatori reprezintă în jur de 20-30%, conform estimărilor ZF.

Datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în 2023 cel mai mare exportator de alimente a fost Fabrica de Lapte Braşov, care produce lactate Olympus. Compania s-a clasat pe locul 186, fiind şi singura companie din sectorul alimentar prezentă în primii 200 de „livratori“ peste hotare.  În clasament se regăsesc companii precum Convenience Prod (produse din carne), Star Foods EM (snackuri), Transavia (carne de pui), Danone (lactate), Alka (snackuri) şi Agricola International (carne de pui şi mezeluri).

Mai mult, în urmă cu cinci ani, în 2018, în clasament erau şapte producători de alimente. În acest interval deficitul comercial al României pe alimente a crescut cu 53%.

O analiză recentă a ZF arată că deficitul comercial al României în materie de produse alimentare (cu excepţia animalelor vii şi a cerealelor) a ajuns în 2023 la 6,3 miliarde de euro, în creştere cu circa 11% (circa 600 mil. euro) faţă de anul precedent. ZF a luat în calcul 15 categorii de la Institutul Naţional de Statistică (INS), precum carne, lapte, lactate, legume, fructe, dar şi produse procesate şi nu a inclus cerealele şi seminţele şi fructele oleaginoase. Practic, în ultimul deceniu deficitul comercial a avansat de trei ori în contextul în care mare parte din subvenţii au mers mai degrabă către susţinerea producţiei de materii prime şi nu către procesare.