• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Companii

P&G încă speră să obţină ajutor de stat pentru fabrica din Urlaţi. Răspunsul preşedintelui: „Respect şi mulţumiri“

Secțiune susținută de Medlife Logo
P&G încă speră să obţină ajutor de stat pentru fabrica din Urlaţi. Răspunsul preşedintelui: „Respect şi mulţumiri“

Autor: Mihaela Popescu

29 sep 2010 241

Gigantul american P&G ar putea dezvolta a doua fază a fabricii de şampoane de la Urlaţi apelând la un ajutor de stat, după o tentativă nereuşită în 2008. O parte din investiţiile viitoare ale companiei în această fabrică ar putea fi acoperite şi prin accesarea de fonduri europene pentru proiecte de protecţie a mediului.

"Nu am luat niciodată în calcul posibilitatea de a îngheţa investiţia de la Urlaţi, chiar dacă nu am obţinut ajutor de stat, iar condiţiile economice sunt diferite acum faţă de momentul în care am pus proiectul pe hârtie", a declarat pentru ZF Bob McDonald, CEO-ul P&G, cel mai mare executiv din industria mondială a bunurilor de larg consum.

Afacerile Procter & Gamble la nivel local au intrat pe un trend descendent în ultimii doi ani, pe fondul scăderii consumului. Compania a realizat vânzări de 280 mil. euro în România pe 2009, în declin cu 11% faţă de anul anterior, însă businessul raportat de fabrica sa din Timişoara aproape s-a dublat în acest interval datorită demarării producţiei de detergenţi de vase Fairy.

Greenfield-ul inaugurat oficial ieri la Urlaţi ar putea aduce o creştere a afacerilor anuale ale gigantului american în România de câteva sute de milioane de euro. Fabrica este destinată exportului în proporţie de 90%, peste 60% din şampoanele produse aici fiind livrate în Turcia, Rusia şi pe pieţe din Europa de Est.

"Am încercat să obţinem un ajutor de stat în România, aşa cum facem pe toate pieţele pe care demarăm o investiţie de dimensiunea celei de la Urlaţi. Încă suntem în discuţii cu autorităţile române pentru acest lucru", a mai precizat Bob Mcdonald. Compania s-a lovit de un prim refuz în 2008, iar o nouă solicitare ar putea veni pentru a doua fază de dezvoltare a fabricii de şampoane, despre care reprezentanţii P&G nu au dat detalii.

De cealaltă parte, în discursul său de la inaugurarea fabricii, preşedintele Traian Băsescu nu a făcut nicio referire la sprijinirea investitorului american şi a evitat să stea de vorbă cu reprezentanţii presei prezenţi la eveniment. "P&G a dat României o investiţie în tehnlogii avansate de producţie, iar noi îi oferim respect şi mulţumiri pentru locurile de muncă pe care le-a creat", a afirmat preşedintele.

"În 2008, legislaţia de ajutor de stat pentru investiţiile mari în economie nu ne-a ajutat pentru că lipseau normele de aplicare. Din punct de vedere strategic, nu puteam aştepta mult timp îmbunătăşirea cadrului legislativ", a explicat Ramona Brad, Director Asociat Relaţii Externe la P&G Balkans.

Producătorul american încearcă acum să obţină şi sprijinul Ministerului Mediului pentru atragerea de fonduri europene într- un proiect de instalare a unor panouri solare lângă noua fabrică.

Greenfield-ul din Urlaţi, a cărui construcţie a demarat în 2008, se numără printre proiectele mari de investiţii ale P&G, având o valoare de 100 mil. dolari, şi a fost cea mai mare fabrică inaugurată de companie în Europa în 2010.

În acest moment, producătorul are alte 6 greenfield-uri în diferite stadii de construcţie, cele mai multe dintre acestea fiind ridicate pe pieţe emergente.

Cum se văd Balcanii din Cincinnati

Bob McDonald, care lucrează la sediul central al P&G din Cincinnati şi este la a doua vizită în România, a declarat ieri la Urlaţi că regiunea Balcanilor, pe care P&G o coordonează de la birourile din Bucureşti, are o importanţă strategică pentru dezvoltarea business-ului global al companiei.

"Regiunea Balcanilor a intrat mai târziu în recesiune decât restul lumii şi este normal ca acum să se afle într-un declin mai accentuat decât alte zone. Vrem să ajungem la 5 miliarde de consumatori până în 2015, faţă de 4,2 miliarde de oameni în acest moment, iar Balcanii vor avea un rol important în această dezvoltare a companiei, oportunităţile venind şi din mediul rural", a afirmat el.

Cum a inaugurat P&G fabrica de 100 mil. dolari

Aproximativ 500 de oameni, dintre care 250 de angajaţi ai companiei, au participat ieri la inaugurarea oficială a fabricii de produse pentru păr a Procter & Gamble de la Urlaţi.

Prezenţa lui Bob McDonald precum şi a CFO-ului companiei, Jon Moeller, şi a unor înalţi oficiali ai statului român, printre care preşedintele Traian Băsescu şi ministrul mediului Laszlo Borbely, au dat "greutate" momentului. Printre participanţi s-au numărat şi oameni de afaceri din mediul de business local.

Din 2011, unitatea din Urlaţi ar putea susţine vânzări ale Procter & Gamble în Europa şi Asia estimate de ZF la câteva sute de milioane de euro, chiar mai mari decât vânzările realizate anul trecut de companie la nivel local, de 280 mil. euro.

Pentru noua fabrică, P&G a recrutat 50% dintre angajaţi din oraşul Urlaţi. Media de vârstă a acestora este de 30-35 de ani, potrivit datelor furnizate de producător.

În fabrică lucrează în prezent 150 de oameni în producţie şi în logistică, iar în birourile pe care Luc Viaene ñ belgianul care coordonează noul proiect de producţie al P&G Rromânia - le-a amenajat cu ajutorul unui designer sunt aproape 100 de persoane, din care 9 expaţi.

Trei dintre managerii străini s-au stabilit cu familia în Bucov, la câţiva kilometri de Urlaţi. Şi Viaene şi-a adus familia în România pentru a se stabili lângă Bucureşti, la mai puţin de 100 de kilometri de Urlaţi.

Aceasta este a doua fabrică a P&G din România: compania produce detergenţi la Timişioara din 1996, într-o fabrică achiziţionată de la stat, pe care a orientat-o tot mai mult către export în ultimii ani.

O cursă contra cronometru

Prima fabrică ridicată de Procter & Gamble în România a fost ca o cursă contra-cronometru: cu 700 de oameni pe şantier, 240 de angajaţi în săli de training şi echipamente noi de 70 mil. dolari.

În urma investiţiei derulate de americani la Urlaţi, localitatea prahoveană reintră pe harta industrială a României, după ce în anii regimului comunist oraşul cu peste 12.000 de locuitori trăia din petrol şi din industria textilă.

Sondele abandonate, precum şi casele modeste ale localnicilor arată că economia Urlaţiului aproape s-a stins odată cu epuizarea zăcămintelor de gaze şi petrol din jurul său. Schela de petrol, unde lucrau circa 750 de oameni, s-a închis după 1990, însă filatura din bumbac, cu 1.000 de angajaţi, a fost preluată de către grupul turc Oztasar în anul 2000, care produce pentru retaileri mari de fashion precum H&M, Dorothy Perkins sau Debenhams.

*MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unui business sănătos. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Companii!

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743