Un român are 3.880 de euro pe an pentru a cheltui în retail, adică în supermarketuri şi hipermarketuri, în magazinele de bricolaj, electroIT, mobilă, modă, cosmetice şi orice altceva. E vorba atât de comerţul offline, cât şi online.
Asta înseamnă o medie lunară de doar 323 de euro, care plasează România pe locul 24 dintr-un total de 25 de ţări analizate, doar înaintea Serbiei.
Mai exact, chiar şi Bulgaria şi Ungaria stau mai bine ca noi, deşi statisticile generale spun că puterea de cumpărare locală e mai mare, la fel şi salariile.
Aşadar, în mod paradoxal, deşi salariile cresc pe hârtie, românii au penultima putere de cumpărare în retail din Europa. Ne-au depăşit şi bulgarii, şi ungurii la câţi bani au pentru cumpărăturile din magazine.
Studiul măsoară exclusiv banii disponibili pentru retail (comerţul cu amănuntul: alimente, haine etc.), nu venitul disponibil total. Mai exact, e vorba de suma rămasă pentru cumpărături în magazine după ce consumatorii au plătit deja servicii, utilităţi, credite, asigurări sau vacanţe.
Ori dacă în România aceste costuri absorb o felie mult mai mare din venituri decât în alte ţări, suma netă rămasă pentru retail e mai mică.
Totodată, studiul NielsenIQ (NIQ) utilizează venitul disponibil nominal, ceea ce înseamnă că datele nu sunt ajustate cu inflaţia locală. Deşi salariul minim şi cel mediu au crescut rapid în România în termeni nominali în ultimii ani, România a înregistrat şi una dintre cele mai agresive rate ale inflaţiei din Uniunea Europeană. Chiar şi în 2026 ea a sărit de 10%.
Ori aceste scumpiri pe bandă rulantă au mâncat din puterea de cumpărare a oamenilor şi din bugetul lor. Şi, totodată, aceeaşi inflaţie face ca din puţinii bani rămaşi, oamenii să îşi poată cumpăra mai puţine lucruri în magazine.
