♦ Anul trecut, Shell şi BP au anunţat că renunţă la proiectele pe care le aveau pe biocombustibili în Olanda din simplul motiv că nu mai dădeau calculele ♦ De partea cealaltă, OMV Petrom are în derulare un proiect de 750 milioane de euro la Petrobrazi în cea mai mare unitate de biocombustibili din regiune, care ar trebui să fie gata în 2028 ♦ Ce mişcă această piaţă şi care sunt provocările?
Subiectul biocombustibililor a fost abordat în cadrul conferinţei ZF & ING Bank România - Energy Forward România/rolul captării şi stocării carbonului (CCS) şi al combustibililor sustenabili în tranziţia energetică – de la strategie la implementare. Conferinţa care a avut loc pe data de 20 mai a reunit lideri din industrie, autorităţi publice, experţi internaţionali şi actori-cheie din sectorul financiar şi juridic, pentru a discuta soluţii concrete de accelerare a investiţiilor în energie. În zona de biocombustibili este vizibilă la nivel european o diferenţă de strategii de dezvoltare în funcţie de geografii.
În septembrie anul trecut, Shell a renunţat la planurile de finalizare a fabricii de biocombustibili din Rotterdam, considerată la un moment dat una dintre cele mai mari instalaţii de transformare a deşeurilor în combustibil din Europa, invocând costurile ridicate şi competitivitatea scăzută, scria S&P Global. Decizia anunţată pe 3 septembrie vine după o suspendare de un an a lucrărilor de construcţii, care au început în 2022, dar au fost întrerupte la jumătatea anului 2024 din cauza unor probleme tehnice.
„Proiectul situat în Parcul Energetic şi Chimic al Shell era iniţial prevăzut să producă până la 820.000 de tone pe an de biocombustibili avansaţi, dintre care aproximativ jumătate ar fi fost combustibil aviatic durabil obţinut din uleiuri şi grăsimi uzate.“
