Companii

Petrom anunţă cel mai mare profit trimestrial din istorie. Cât plăteşte economia pentru câştigurile record realizate de austriecii de la Petrom pe timp de criză

Autor: Andrei Chirileasa, Roxana Petrescu

10 nov 2011 1673

Creşterea preţului carburanţilor a fost principalul motor al creşterii profitului Petrom, care s-a ridicat în primele nouă luni ale acestui an la 2,92 mld. lei (695 mil. euro), dublu faţă de perioada similară a lui 2010.

Afacerile Petrom au urcat cu 23%, la 16,2 mld. lei (3,86 mld. euro), deşi în volum vânzările de carburanţi ale companiei au scăzut cu 2%, potrivit raportului trimestrial publicat pe bursă.

Rezultatele mai bune ale Petrom sunt o veste bună pentru acţionarii companiei, grupul austriac OMV, care deţine pachetul majoritar de 51% din acţiuni, dar şi pentru statul român şi Fondul Proprietatea, care deţin câte 20% din acţiuni. Aceştia vor încasa divi­den­de mai mari anul viitor.

Cu ce preţ însă? Creşterea preţului carburanţilor este o veste proastă pentru eco­nomie. În ultimul an au crescut costurile cu transportul pentru toţi agenţii economici lo­cali. Asta s-a dus mai departe în preţul final al produselor sau în scăderea marjelor de profit ale producătorilor, mai ales în agricul­tu­ră. Produsele mai scumpe au determinat vânzări mai mici, cel puţin în volum, deci scăderea activităţii din comerţ.

Practic, ce au câştigat austriecii şi ceilalţi acţionari ai Petrom pe o parte, se traduce în pierderi pentru alte companii sau într-un con­sum mai mic, deci are un efect de frânare asupra creşterii economice. Desigur, o parte a acestor profituri se întorc sub altă formă în eco­nomie prin investiţiile realizate de Pe­trom, care dau de lucru companiilor care oferă echipamente sau servicii pentru in­dus­tria petrolieră, astfel că efectul final asupra eco­nomiei este greu de cuantificat, spun ana­liştii.

"Creşterea preţului carburanţilor scum­peş­te bunurile. Oamenii plătesc mai mult pe ben­zină şi rămân cu mai puţini bani pentru achiziţia altor bunuri, deci efectul este de scădere a consumului. Pe de altă parte, profiturile mai mari înseamnă încasări mai mari şi pentru stat, iar o parte din bani se întorc în economie prin investiţii. Impactul exact asupra PIB este greu de estimat", a explicat analistul financiar Dragoş Cabat.

 În ultimul an Petrom a devenit tot mai important în economia financiară a OMV, deşi cifra de afaceri a companiei româneşti are o pondere mai mică în vânzările totale ale grupului austriac. În trimestrul al treilea Petrom a adus 56% din profitul operaţional (EBIT) al grupului OMV, în condiţiile în care ponderea vânzărilor este de 16%. Mai mult, profitul net al Petrom a ajuns la 77% din profitul net al OMV. Asta este posibil în condiţiile în care Petrom înregistrează o marjă de profit net de aproape 20%, de aproape cinci ori mai mare decât marja grupului OMV. Astfel, o mare parte din dividendele pe care le încasează acţionarii OMV provin de la Petrom. Austriecii au plătit în 2005 statului român 669 mil. euro pentru 33% din acţiunile Petrom şi au mai adus circa 800 mil. euro ca aport la capitalul companiei, pentru a-şi majora participaţia la 51%. Din 2006 şi până în prezent Petrom a realizat profituri operaţionale (EBIT) cumulate de 3,7 mld. euro, adică 30% din profiturile operaţionale ale OMV. Acţiunile OMV au pierdut ieri 3,8%, după ce compania şi-a raportat rezultatele financiare, în timp ce acţiunile Petrom au închis şedinţa în creştere cu 2,1%. Capitalizarea Petrom, de 4,2 mld. euro, este de aproape 5 ori mai mare decât profitul companiei din ultimul an (PER), în timp ce OMV este evaluată la 8,3 mld. euro, respectiv un PER de 6.Cum explică austriecii creşterea profitului Petrom

Când prezintă rezultatele Petrom, repre­zen­tanţii companiei pun creşterea profitului pe seama creşterii preţului ţiţeiului pe plan internaţional.

"Am beneficiat de un preţ puternic al petro­lului alături de măsurile privind con­trolul costurilor. Închiderea Arpechim a fost un astfel de element care explică parţial pro­fi­tul raportat azi. Pe de altă parte, pentru prima dată pe partea de explorare şi pro­ducţie am înregistrat o creştere a cantităţilor de hidrocarburi produse. Nu trebuie să uităm că Petrom a investit câte un miliard de euro în fiecare an, iar rezultatele de azi reflectă în bună parte şi ceea ce am făcut în trecut. Prin­cipalul nostru centru de profit este pe­trolul şi atâta vreme cât preţul petrolului va fi sus, şi nouă ne va fi bine", a declarat Daniel Turnheim, directorul financiar (CFO) al Petrom.

În rapoartele publicate de companie, în ge­neral nu se face nicio referire la evoluţia preţului benzinei sau motorinei, deşi practic acesta este principalul motor al creşterii profiturilor. Asta pentru că Petrom nu vinde ţiţei la pompă, iar dacă nu ar putea scumpi benzina de fiecare dată când preţul ţiţeiului creşte, nu ar raporta aceste câştiguri.

"În perioada ianuarie - octombrie preţurile la petrol în lei au crescut cu 14%. La cotaţiile internaţionale pentru motorină, creşterea a fost de 14%, iar la pompă această evoluţie s-a reflectat printr-o creştere de 11% a litrului de motorină. Pentru benzină cota­ţiile internaţionale au crescut cu 10% în lei, iar la pompă creşterea a fost tot de 10% în in­ter­valul ianuarie - octombrie. Piaţa de retail îşi continuă scăderea, dar vedem o revenire a segmentului comercial. Preţurile iau în calcul cotaţiile internaţionale, taxele şi concurenţa din piaţă, iar politica noastră este conserva­toare. Nu preluăm în preţurile la pompă vârfurile", a explicat Turnheim.

În schimb, costurile de producţie ale Petrom au o evoluţie mult mai lentă. De exemplu, în trimestrul al treilea, costul mediu al unui baril de petrol extras a fost de 16,61 do­lari, cu 8% mai mare decât în aceeaşi pe­rioadă a lui 2010. Preţul mediu realizat (în­ca­sat de companie) la ţiţeiul produs a crescut însă cu 38%, la 94,32 dolari/baril.

Cine câştigă dacă Petrom face profit mai mare?

Acţionarul majoritar, grupul austriac OMV, este principalul câştigător, deoarece un profit mai mare al Petrom înseamnă în mod automat un profit mai mare şi pentru OMV. În trimestrul al treilea Petrom a contribuit cu 55% la profitul operaţional (EBIT) al OMV. Câştigă şi acţionarii OMV, care vor încasa dividende mai mari, dar şi acţionarii minoritari ai Petrom.

Ministerul Economiei şi Fondul Proprie­tatea deţin fiecare câte 20% din acţiunile Petrom. Teoretic, câştigă şi ceilalţi acţionari minoritari ai Petrom. Practic, însă, profiturile record nu au reuşit să impulsioneze şi preţul acţiunilor pe bursă, care este în prezent egal cu cel de la începutul anului. Mai mult, statul nu a reuşit să vândă 9,84% din acţiunile Petrom pe bursă în luna iulie.

Statul român câştigă însă prin faptul că încasează un impozit mai mare pe profit. De exemplu, în primele nouă luni ale lui 2011, impozitul pe profit plătit de Petrom s-a dublat, de la 300 mil. lei la circa 600 mil. lei.

Cine pierde din preţul mai mare al carburanţilor?

Categoria perdanţilor este însă mult mai largă. Scumpirea carburanţilor afectează într-o măsură mai mare sau mai mică pe toată lumea. Printre cei mai afectaţi sunt tran­spor­tatorii, agricultorii şi companiile din in­dustria alimentară, producătorii de mate­riale de construcţii.

"Preţul motorinei creşte de la an la an. Când fac bugetul am un preţ, iar când fac achiziţiile am un preţ mai mare. Categoric că pen­tru noi efectul este negativ. În agricul­tură, în fiecare an consum câte 6.500-7.000 de tone de motorină. Faceţi calculul", spune Adrian Porumboiu, proprietarul Comcereal Vaslui şi al grupului de firme Racova, unul dintre cei mai mari producători agricoli din România.

"Creşterea preţurilor carburanţilor ne afectează nu mult, ci foarte mult, deoarece cheltuielile cu transportul reprezintă între 10% şi 20% din cifra de afaceri. Noi avem două segmente unde consumul de carburanţi este ridicat: exploatarea în carieră a ma­te­riilor prime şi serviciile de livrări către clienţi pe tot teritoriul ţării. Din cauza pre­ţu­ri­lor mai mari la carburanţi, transportatorii cu care avem contracte cresc şi ei preţurile pe ki­lo­metru, pentru că altfel nu ar rezista. Asta ne afectează în final rezultatele", a declarat Iulian Mangalagiu, directorul general al Ce­ra­mica Iaşi, unul dintre cei mai mari producători de cărămizi din România.

El mai spune că preţurile carburanţilor sunt o componentă importantă a unui mediu eco­nomic stabil, la fel ca şi preţul energiei sau al gazelor naturale. "Avem nevoie de sta­bilitate pentru a atrage investitorii străini", a precizat Mangalagiu.

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri:
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri:
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri:
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: