Editura Polirom, una dintre cele mai mari din ţară, a finalizat primele opt luni cu afaceri de 12 milioane de lei (circa 2,7 milioane de euro), în scădere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
"Este posibil ca în următoarele luni să asistăm la un oarecare reviriment, compensând scăderea din primele opt luni ale anului. Perioada de toamnă şi de sărbători este întotdeauna cea mai bună din punct de vedere comercial, incluzând şi târgurile tradiţionale de carte", a spus Silviu Lupescu, directorul general al editurii.
Polirom a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 19,5 milioane lei (4,5 mil. euro), faţă de 4,1 milioane de euro în 2010.
Portofoliul editurii Polirom include autori străini precum Nabokov, Hemingway, Lessing, Fowels, Rushdie, Saramago sau Salinger. Editura colaborează cu librării şi difuzori angro din ţară şi din Republica Moldova.
O piaţă în scădere
Consumul de carte din România ne plasează pe ultimul loc în cadrul ţărilor din UE, având în vedere că un român cheltuieşte în medie 5-6 euro anual pe cărţi.
Piaţa de carte, inclusiv ediţiile de chioşc (volumele vândute împreună cu anumite ziare şi reviste), a fost estimată în 2010 la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanţ prezentat de reţeaua de librării Diverta.
Fără ediţiile de chioşc, piaţa de carte din România de anul trecut se ridica la aproximativ 60 de milioane de euro.
"Atât condiţiile politice (perioada electorală, lipsa unor măsuri susţinute de redresare economică), cât şi deprecierea leului, lipsa investiţiilor, discontinuităţile în regimul fiscal nu permit elaborarea unor bugete optimiste pentru anul următor", a declarat Silviu Lupescu.
El a precizat că dat fiind că multe dintre cheltuielile unei edituri se raportează la euro sau dolar (în principal hârtia şi licenţele de traducere), va trebui să găsească modalităţi de reducere a altor cheltuieli pentru a menţine preţurile la nivelul actual sau pentru a limita creşterea acestora.
Cum se împart costurile unei cărţi
Din preţul unei cărţi de pe raftul unei librării circa 20% reprezintă costurile de editare, între 15% şi 20% costurile cu hârtia şi tiparul, între 8% şi 12% reprezintă costurile cu drepturile de autor, iar rabatul comercial ajunge şi la 40%. Românii trebuie să plătească pentru o carte de doar două ori mai puţin decât francezii, deşi salariul minim pe pe economie este de de 8,7 ori mai mic decât cel din Franţa. Preţul unei cărţi este dependent şi de tirajul în care se publică. Dacă în Franţa, un tiraj mediu este de circa 8.000-10.000 exemplare, în România este de sub 2.000 de exemplare.
Şi TVA la cărţi în România este mai mare, 9%, comparativ cu 7% în Franţa, 4% în Spania şi zero în Marea Britanie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
