Statul ar putea colecta anul viitor circa 500 de milioane de euro din taxarea suplimentară a carburanţilor cu 7 cenţi pe litru. Aceeaşi sumă ar fi fost încasată de stat dacă TVA s-ar fi majorat peste noapte de la 24% la 25% sau dacă impozitul pe profit ar fi crescut cu un punct procentual de la 16% la 17%. Oamenii din piaţă spun că nu au existat consultări pe această temă. În contextul în care autorităţile nici măcar nu au fost capabile să anunţe de la bun început nivelul exact al taxei care va fi aplicată din 2014, valoarea variind în funcţie de sursă între 7 cenţi sau 0,7 cenţi, rămân totuşi o serie de întrebări neelucidate despre această nouă „dijmă“ pe care până la urmă consumatorul final o va suporta.
„Este cel mai simplu mod de a strânge bani pe termen scurt, dar nu este şi cea mai bună variantă“, spune Dragoş Cabat, analist financiar.
Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră.
Premierul Victor Ponta a anunţat luni că acciza va fi de „0,7 cenţi“ pe litru, dar consilierul premierului, Mirel Palada, a revenit ulterior şi a precizat că acciza va fi de „7 cenţi“ pe litru. Problema este că deocamdată nu se ştie la ce curs va fi calculată această acciză, cine o va plăti, producătorul, distribuitorul sau importatorul de carburanţi, nici dacă această taxă va fi supusă aplicării TVA.
„Pentru moment, MOL România nu are suficiente elemente pe baza cărora să poată să evalueze impactul exact asupra preţului la pompă al recentelor anunţuri privind intenţiile autorităţilor de modificare a cadrului fiscal“, au declarat reprezentanţii MOL România. Reprezentanţii Petrom şi Rompetrol nu au răspuns până la închiderea ediţiei.
Un scenariu
„Birocratic este cel mai simplu. Scumpirile se vor vedea însă în inflaţie pentru că scumpirea carburanţilor va genera un efect în lanţ. Mai departe, banii care rămân la consumatori sunt mai puţini. Normal ar fi fost să reducă evaziunea fiscală din acest domeniu“, crede Cabat. În lipsa altor date, ZF a încercat să calculeze ce înseamnă introducerea acestei noi taxe, fără a-i aplica şi TVA.
Potrivit datelor disponibile, anul trecut s-au consumat în România circa 5,8 milioane de tone de benzină şi motorină, atât pe segmentul comercial, cât şi pe cel de retail. Circa 75% din această cantitate reprezintă vânzările de motorină.
Conform unor date publicate de gigantul petrolier BP, o tonă de benzină este echivalentul a 1.351 de litri în timp ce tona de motorină are 1.192 de litri. Din structura pieţei, rezultă că anul trecut în România s-au consumat circa 5,2 miliarde de litri de motorină şi 1,9 miliarde de litri de benzină, adică în total circa 7 miliarde de litri de carburanţi.
Prin aplicarea taxei de 7 cenţi pe fiecare litru de carburant, rezultă că într-un an întreg statul ar putea colecta circa 500 de milioane de euro, bani pe care îi ia însă de la consumatorii finali şi nu de la companiile petroliere.
Potrivit datelor de la Comisia Europeană, pe data de 28.10.2013 un litru de benzină în România costa 1,229 euro, iar unul de motorină era 1,304 euro, România fiind una dintre cele mai ieftine pieţe pentru vânzarea carburanţilor. Prin introducerea taxei suplimentare de 7 cenţi de la începutul anului viitor rezultă o creştere de preţ de circa 5%, creştere care vine oricum pe o piaţă în scădere.
Creşterea redevenţelor cu efect aproape nul
Aceasta nu este însă singura taxă pe care guvernul a anunţat-o pentru sectorul energetic. Tot de la anul redevenţele ar trebui să crească cu 25%, dar nu pentru petrol şi gaze. Prin excluderea sectorului petrolier din această majorare rezultă un efect aproape nul la încasări. Potrivit datelor transmise de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, anul trecut statul a colectat redevenţe totale în valoare de 1,4 mld. de lei (314 mil. euro), din care circa 1,2 mld. lei (270 mil. euro) au venit din sectorul de petrol şi gaze, restul fiind redevenţe calculate în baza legii minelor.
„Cred că iniţial doreau să mărească pentru toată lumea redevenţele, dar s-au lovit de un contract“, spune Cabat.
Analistul face referinţă la contractul de privatizare al Petrom prin care statul s-a angajat să menţină neschimbat regimul de redevenţe pe o perioadă de zece ani de zile, adică până la finalul anului viitor.
Taxe pe stâlpi, fire şi eoliene
Mai mult, guvernul va introduce şi plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent. În această categorie intră reţelele electrice, centralele eoliene, hidrocentralele, sondele de petrol şi gaze sau platformele de foraj marin.
„Având în vedere că această intenţie a fost recent anunţată, nu cunoaştem cuantumul taxei şi nici normele de aplicare, este prematur să comentăm“, au declarat reprezentanţii Enel România, cel mai mare distribuitor privat de energie local şi unul dintre cei mai puternici investitori în domeniul energiei regenerabile.
„Vom aştepta finalizarea formei legislative a noilor taxe înainte de orice comentariu“, au spus la rândul lor reprezentanţii CEZ România, cel mai mare investitor în sectorul eolian din România.
Acesta este cel de-al treilea val de modificări legislative prin care trec jucătorii din energie. La începutul acestui an, tot fără vreo consultare în prealabil cu companiile de profil, guvernul a introdus taxa de monopol pentru companiile active în domeniul distribuţiei şi al transportului de energie electrică şi gaze naturale.
Totodată, veniturile suplimentare câştigate de producătorii de gaze din liberalizarea preţurilor au fost taxate.
În iulie, statul a redus schema de sprijin pentru producătorii de energie verde, luând decizia de a amâna o parte din certificatele promise prin lege pentru anii 2017-2020. Schimbarea legii i-a afectat şi pe cei care deja investiseră în domeniul energiilor regenerabile şi care s-au bazat pe vechiul text de lege.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.11.2013
