♦ Comerţul cu dominantă alimentară, o piaţă de peste 30 mld. euro anual, a trecut în ultimii ani printr-o serie de transformări, fiind marcat totodată de mutări-cheie, de la tranzacţii la schimbări de CEO ♦ Aşadar, pentru un sector unde incertitudinea a fost de fapt singura certitudine, ce urmează în 2026?
Revenirea apetitului de consum este dorinţa cea mai mare a executivilor din comerţul alimentar local, care, de mai bine de doi ani de zile, vorbesc despre o prudenţă la cumpărături a românilor, prudenţă venită atât pe fondul unei inflaţii care nu se mai „îmblânzeşte“, cât şi pe fondul unei incertitudini care planează în aer deja de mai multă vreme.
Unii spun că există o scădere reală a puterii de cumpărare. Alţii afirmă că bani în piaţă sunt, doar că oamenii se tem să îi dea pe altceva decât pe produsele şi serviciile de strictă necesitate.
Mai departe, problema consumului e legată la prima vedere de rezultatele financiare ale reţelelor de supermarketuri ori hipermarketuri, de vânzările şi profitabilitatea acestora. În realitate însă, există o relaţie direct proporţională şi cu investiţiile pe care companiile din domeniu le fac, acesta fiind de altfel un alt subiect care ţine capul de afiş în industria unde banii schimbă mâinile. În mod normal, într-o economie în care lucrurile merg bine, iar oamenii consumă, şi companiile investesc. Şi invers.
Ca în fiecare început de an, Ziarul Financiar a încercat să adune cinci teme-cheie pe care să le pună pe tapet. Aşadar, care sunt previziunile pentru 2026?
