Companii

Primul val de restructurari din FMCG. Cine castiga si cine pierde?

29.11.2007, 16:10 26

Bunge, Coca-Cola, Friesland, Heineken, InBev si Unilever au inchis in intervalul 2005 - 2007 noua fabrici sub semnul eficientizarii. Rezultatul? Peste 1.000 de angajati au fost concediati sau a trebuit sa se relocheze prin inchiderea vechilor fabrici.
Cea mai mare parte a companiilor care au apelat la o astfel de strategie sunt lideri de piata in segmentul lor si vor, in primul rand, eficienta, motiv pentru care dupa ce au intrat pe piata prin achizitionarea mai multor jucatori si si-au asigurat o cota suficienta incep sa inchida unitatile mai putin profitabile pentru a recupera din pierderi.
Primul pas a fost facut de producatorul de ulei Bunge la sfarsitul anului 2005, cand a inchis fabrica Muntenia Bucuresti, deoarece numai in 2005 aceasta inregistrase pierderi de 7,7 mil. euro din cele 13,3 mil. euro cu care producatorul american a ramas pe minus la finele acelui an.
Piata uleiurilor vegetale a fost una dintre cele mai afectate segmente din industria alimentara in ultimii ani, motiv pentru care majoritatea producatorilor de ulei au decis sa isi reorienteze businessul spre alte domenii de piata. Bunge a profitat de aceasta tendinta anul acesta, cand a achizitionat divizia de ulei a producatorului Agricover Buzau, una dintre cele mai mari fabrici din tara, urmand ca la putin timp dupa aceea sa inchida fabrica Interoil din Oradea.
O alta unitate de productie inchisa in 2005 a fost fabrica Grivita din Capitala, detinuta de liderul pietei locale a berii, Heineken Romania, care a renuntat la 180 de angajati. Filiala locala a companiei olandeze a decis in urma cu doi ani inchiderea acestei fabrici dupa ce in 2004 Heineken mai inchisese alte doua unitati de productie din Reghin si Arad. In spatele acestor inchideri consecutive au stat atunci scaderea cu 4% a cotei detinute din piata locala a berii si cu 0,5 mil. hectolitri a vanzarilor in volum pe care Heineken le-a inregistrat in 2004.
Pe ce isi bazeaza deciziile astfel de companii? Pe lista deciziilor strategice figureaza globalizarea competitiei, reducerea cererii pentru anumite produse sau reorientarea gustului consumatorului, schimbarile tehnologice, sau perioadele de achizitii puternice care sunt apoi urmate de cele mai multe ori de disponibilizari.
"Indiferent de industrie, companiile cauta in permanenta eficientizarea, controlul costurilor (inclusiv costurile salariale), deci o profitabilitatea sporita, astfel incat sa reziste pe piete din ce in ce mai concurentiale", este de parere Valeria Mihaiescu, director de resurse umane pentru Balcani al companiei de audit si consultanta Deloitte.
Potrivit reprezentantilor Bunge, aceste mutari, care au implicat concedierea a aproximativ 400 de angajati, au avut ca scop eficientizarea afacerilor dupa caderea granitelor vamale in urma integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.
Un alt segment important din industria alimentara care a avut de asemenea parte de inchideri de fabrici anul acesta este cel al lactatelor. Liderul local al acestei piete, Friesland Foods Romania, a inchis in cursul acestei veri fabrica de la Deta, din judetul Timis, urmand sa transfere productia in centrele din Cluj si Targu-Mures. Recent, compania a decis sa relocheze si productia din Satu Mare in Carei, localitate situata de asemenea in judetul Satu Mare.
Cele doua fabrici Friesland aveau aproximativ 180 de angajati. Potrivit reprezentantilor companiei, aceste decizii au fost luate pentru a putea eficientiza activitatea companiei in contextul cresterii de pret al materiilor prime, a costurilor salariale, ale energiei si al intensificarii concurentei, dupa aderarea Romaniei la UE. Inaintea acestor inchideri si relocari, Friesland detinea pe plan local sapte fabrici de lactate in judetele Timis, Cluj, Mures si Satu Mare.
Cine sufera in urma unor astfel de decizii? Dincolo de procesul firesc al eficientizarii si politicilor de control al costurilor, cei mai afectati in urma inchiderii unor unitati de productie sunt angajatii. Iar daca privirile tuturor sunt atintite asupra celor disponibilizati, care trebuie sa plece din companie, cum e si firesc pentru ca acestia sunt primii si cei mai afectati, de multe ori sunt ignorati angajatii care raman. "Si moralul celor care raman, denumiti in literatura de specialitate 'supravietuitori' este afectat: de pe o parte ca efect prin simpatie fata de colegii nevoiti sa paraseasca locul de munca, iar pe de alta parte de frica pentru faptul ca in viitor li se poate intampla si lor acelasi lucru", este de parere Valeria Mihaiescu.
Mai mult, moralul celor care raman este deosebit de important deoarece productivitatea poate scadea intr-o asemenea masura incat sa afecteze costurile mai mult decat economiile obtinute de companie prin disponibilizari.
Dar nu numai angajatii sunt afectati, ci si investitorii. "Acestia pot interpreta aceste masuri ca pe un semnal ca organizatia are probleme serioase. Imaginea companiei are de suferit de asemenea, iar, in consecinta, viitoarele recrutari de oameni cu competente mai greu de gasit pe piata fortei de munca. Comunitatile locale pot fi afectate, cateodata chiar si vitalitatea economica a regiunii unde se produce evenimentul", spune Mihaiescu.
Transferarea productiei din Capitala la Ploiesti a imbuteliatorului Coca-Cola HBC a insemnat de asemenea desfiintarea a 125 de slujbe, dintre care aproximativ 80%, adica circa 100 de angajati au decis sa paraseasca compania.
Coca-Cola HBC Romania a inchis in acest an fabrica de bauturi racoritoare carbonatate din Bucuresti, transferand la unitatea din Ploiesti cele doua linii de imbuteliere cu o capacitate totala de 663.000 de litri pe zi, urmand ca fabrica din Capitala sa fie transformata in depozit.
Cea mai recenta inchidere de fabrica din industria berii a fost insa realizata in toamna acestui an, cand cel de-al treilea jucator al pietei, InBev Romania, a hotarat sa renunte la fabrica temporara de la Baia Mare si sa reloce intreaga productie la Ploiesti, in principala fabrica a companiei.
De cele mai multe ori, inchiderea unei unitati de productie inseamna relocarea angajatilor. Potrivit reprezentantilor InBev, toti cei 61 de angajati din Baia Mare vor putea sa aplice pentru unul dintre noile posturi care vor fi create la fabrica din Ploiesti in urma relocarii productiei, dar si pentru orice alt post vacant din cadrul companiei. Cei care vor decide sa nu faca acest lucru vor primi un pachet compensatoriu si asistenta pentru gasirea unui loc de munca in Baia Mare.
La relocare au apelat si reprezentantii grupului Unilever, dupa ce compania a finalizat o investitie de 4 mil. euro in constructia fabricii de produse alimentare de la Ploiesti.
Compania a decis in luna martie a anului trecut sa relocheze productia fabricilor din Targu-Mures (margarina) si Otopeni (condimente, supe si sosuri Knorr) in cadrul unei platforme industriale la Ploiesti, unde se afla din 1995 fabrica de detergenti a grupului. Alexandra Gatej, presedintele Unilever South Central Europe, a motivat aceasta decizie spunand ca un singur centru de productie inseamna eficientizarea afacerilor companiei pe termen lung.
Traversarea unui astfel de proces este dificila pentru orice categorie de angajati, insa cei mai expusi par sa fie oamenii aflati in pragul varstei de pensionare sau cei care sunt prea specializati, in cazul acestora din urma scazand exponential sansele de reangajare. "Premergator disponibilizarilor, trebuie studiata posibilitatea pensionarilor anticipate si a transferurilor pe alte posturi in companie", spune Mihaiescu, care adauga ca este destul de dificil sa te reorientezi profesional dupa ce ani la rand te-ai specializat intr-un singur domeniu.
Implicatiile sunt multiple, iar companiile trebuie sa-si analizeze cu foarte mare atentie miscarile. Specialistii in resurse umane sunt de parere ca cea mai buna strategie in astfel de momente, dincolo de o foarte buna planificare a tuturor pasilor de urmat, este comunicarea. "Atat din punct de vedere social, cat si din punct de vedere profesional este corect ca angajatii sa fie anuntati inainte despre decizie, aceasta perioada de preaviz fiind reglementata prin lege in functie de numarul celor care vor fi disponibilizati. Oamenilor trebuie sa li se explice motivele de business care stau la baza deciziei, criteriile pe baza carora se vor face disponibilizarile, precum si care este pachetul compensatoriu", explica directorul de resurse umane al Deloitte.
In acelasi timp, departamentele de resurse umane trebuie se fie pregatite sa raspunda tuturor intrebarilor tehnice legate de situatia individuala a fiecarui angajat si trebuie sa asiste angajatii disponibilizati in procesul de exit si de reorientare profesionala. Desi fenomenul este normal si usor de explicat la nivel de decizie strategica de business, piata din Romania, mai ales cea a fortei de munca, primeste cu destul de multa reticenta astfel de vesti. "Exista exemple nenumarate in care zeci de mii de oameni au fost disponibilizati, iar in pietele mai mature decat cea din Romania, atat angajatorii, cat si angajatii sunt mai educati cu privire la aceasta eventualitate si cum ar trebui sa fie abordata", spune Mihaiescu.
Noile norme de protectie a mediului, care aliniaza reglementarile romanesti in domeniu cu cele ale Uniunii Europene si implica costuri mai mari pentru producatori, continua sa determine relocarile mai multor fabrici din interiorul oraselor in afara acestora.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO