Performanţa Apple de a atinge valoarea de peste 1.000 de militarde de dolari reflectă ascensiunea megacompaniilor puternice, reprezentând un moment crucial pentru sistemul capitalist, comentează New York Times, avertizând însă că amplificarea profiturilor poate genera dezechilibre sociale.
"Apple a atins joi un prag la care aceste simboluri ale capitalismului nu au visat niciodată: o valoare de piaţă de peste 1.000 de miliarde de dolari. Acest prag simbolic reprezintă rezultatul unei extraordinare poveşti de succes a unei corporaţii. Într-un interval de doar 21 de ani, un producător de computere aproape falimentar a evoluat atât de mult încât a devenit cea mai valoroasă companie tranzacţionată public în SUA, împingând industria tehnologică departe de aparatele voluminoase pentru a fabrica unele dintre cele mai populare produse de pe piaţă, precum iMac, the iPod şi iPhone. Produsele Apple au reconfigurat aspecte majore ale vieţii cotidiene", scrie editorialistul Matt Phillips într-un articol publicat în NYT sub titlul "Atingerea de către Apple a pragului de 1.000 de miliarde de dolari reflectă ascensiunea megacorporaţiilor puternice".
"Noua valoare de 13 cifre a companiei Apple evidenţiază modul în care un grup de corporaţii-gigant au ajuns să domine economia Statelor Unite. În prezent, o reţea mică de companii americane exercită dominaţie asupra unei cote de profituri corporative la nivelul cel mai ridicat cel puţin din anii 1970 până acum. Impactul acestui fenomen a devenit evident pe piaţa bursieră, unde un grup de companii - în frunte cu Apple, Amazon, Facebook şi Google - a alimentat o piaţă care este de nouă ani în ascensiune, a doua cea mai îndelungată perioadă după cea încheiată în anul 2000. Succesul acestor corporaţii propulsează şi economia largă, care se apropie de cel mai rapid ritm de creştere din ultimele decenii", subliniază editorialistul NYT.
"Dar efectele consilidării profiturilor corporative se extind dincolo de pieţele bursiere - şi nu sunt în totalitate benefice. Spre exemplu, unii economişti încep să analizeze dacă ascensiunea aşa-numitor companii superstar contribuie la fragilizarea majorărilor salariale, micşorând categoria de mijloc şi amplificând inegalităţile în Statele Unite. Ampla influenţă socială şi politică exercitată de aceste megacompanii i-a făcut pe unii congremeni să ceară reglementări suplimentare pentru a le ţine sub control", observă NYT.
"Ne confruntăm cu unul dintre cele mai importante fenomene. Este vorba de creştere economică, de inegalităţi economice şi de bunăstarea consumatorilor", afirmă Roni Michaely, economist la Universitatea Geneva.
În ultimele decenii, distribuirea profiturilor corporative în SUA a suferit modificări profunde. În 1975, 109 companii colectau jumătate dintre profiturile tuturor companiilor tranzacţionate public. În momentul de faţă, profiturile sunt colectate de doar 30 de companii, conform unui studiu efectuat de Kathleen M. Kahle, profesor de Finanţe la Universitatea din Arizona, şi de René M. Stulz, economist la Universitatea de Stat din Ohio.
