Intr-un interviu acordat ZF in 2006, producatorul si sefulteleviziunii britanice ITV Drama, Gub Neal, recomanda autoritatilorromane sa ofere facilitati fiscale producatorilor de filme, iarstudiourilor autohtone sa faca investitii, altfel Romania isi vapierde locul privilegiat pe harta productiei de film europene.Castigatorul unui premiu Emmy pentru "Prime Suspect V" in 1997,Neal venea frecvent in Romania sa faca filme datorita costurilormici de productie, locatiilor si personalului calificat.
Daca studiourile de film din Romania i-au urmat sfatul si auinvestit intr-o infrastructura cinematografica moderna care inprezent este mult mai dezvoltata decat in multe tari europene,autoritatile locale nu au incurajat in niciun fel dezvoltareaacestei industrii.
Considerata de cineasti ca o locatie ieftina, Romania a ajuns sase bata in prezent in costuri cu tari precum Ungaria, Belgia,Franta, Germania, Austria, Luxemburg, Irlanda sau Olanda, care auinteles ca acordarea unor facilitati fiscale producatorilor de filmatrage dupa sine incasari de taxe la bugetul de stat, creeaza zecide mii de locuri de munca, dezvolta turismul, constructiile sauinfrastructura de transport. Batalia in atragerea 
producatorilor de film este acerba avand in vedere ca bugetelepuse in joc sunt de cateva sute de milioane de dolari anual.
"Noi nu contam in aceasta industrie decat prin pret. Dar acestlucru poate merge numai pana la un punct", afirma Adrian Sarbu,presedintele si directorul executiv al CME. Sarbu este creatorulgrupului MediaPro din care fac parte studiourile MediaPRO de laBuftea, unele dintre cele mai mari din Europa Centrala si de Est.Sarbu a vandut in acest an MediaPro Entertainment catre diviziamedia a CME, intr-o tranzactie evaluata la 97,6 mil. dolari.
Romania reusea pana nu demult sa atraga producatorii straini defilm bazandu-se pe forta de munca ieftina. "Pana in urma cu doi anias fi mentionat in primul rand raportul foarte bun calitate/pret.Din pacate, tara noastra nu s-a aliniat politicii statelor europenein ceea ce priveste industria de film si aici ma refer in primulrand la politica fiscala, si a pierdut teren", spune Andrei Boncea,directorul general al MediaPro Pictures, unul dintre principaliiproducatori de film si televiziune din Romania. El considera ca incontinuare "Romania se poate lauda cu studiouri de filmperformante, cu echipe profesioniste, cu specialisti in constructiidecor, cu actori foarte talentati si locatii de filmare variate sineuzate din punct de vedere vizual."
Acest avantaj competitiv se diminueaza insa odata ce tari dinjurul Romaniei regandesc strategiile de atragere a investitorilordin industria filmului. "Cel mai apropiat exemplu de noi esteUngaria, care ofera o facilitate fiscala de 20% din suma cheltuitape teritoriul sau. Acest exemplu este extrem de concludent pentruca anuleaza practic avantajul competitiv oferit de costurile maiscazute de productie (cu circa 20-25%) din Romania", spune BogdanMoncea, marketing director al Castel Film, unul dintre cei mai mariproducatori din Romania.
Cineastii straini au cheltuit 150 mil. $ anul trecut inUngaria
Adoptarea unei astfel de masuri a avut efecte imediate pentrutara vecina. "In primul an de la adoptarea legii, in 2004,producatorii de film straini au cheltuit 21 mil. dolari in Ungaria,pentru ca in 2005 sa ajunga la 85 milioane de dolari. Anul acesta,Ungaria pluseaza: statul va rambursa producatorului 25% din bugetultotal al filmului", sustine directotul general al MediaProPictures.
Anul trecut, producatorii de film au cheltuit in Ungaria aproape250 mil. dolari, din care 150 mil. dolari au reprezentatcheltuielile cineastilor straini. Guvernul ungar a returnat aproape20 mil. dolari sub forma de rebate (bonusuri- n.r.) pentruproducatorii de film, atat cei autohtoni, cat si cei straini.
Programul de stimulente a adus in Ungaria productii de filmeprecum "The Debt" cu Helen Mirren, "Hellboy II: The golden Army"produs de Universal si "Seasons of Witch" cu Nicholas Cage, produsde Atlas Entertainment.
Cehii pierd bani din cauza neimplicariistatului
Tari cu traditie in productia de filme, precum Republica Ceha,au inceput sa piarda teren in fata Ungariei din lipsa implicariistatului. "Cehia, care a fost cativa ani buni preferataproducatorilor americani, a inregistrat o scadere de 85%, de la 270de milioane de dolari in 2003 la 40 de milioane anul trecut, dincauza neimplicarii statului", precizeaza Andrei Boncea.
Conform unui studiu realizat de compania de consultanta EEIP dinCehia, sectorul cinematografic angajaza circa 4.000 de oameni,incluzandu-i si pe cei angajati indirect, de exemplu in industriaospitaliera. Acordarea unor facilitati ar propulsa industria si arduce la crearea a 11.000 de locuri de munca, conform estimarilorEEIP. In prezent, guvernul ceh ia in considerare regandireaprogramului de stimulente pentru producatorii straini.
Industria cinematografica s-a bucurat o perioada indelungata derebate-uri si alte stimulente fiscale din partea guvernelor care auurmarit sa stimuleze turismul si sa dea un imbold economiilortraditionale bazate pe industrie si agricultura. Peste 20 de tari -si peste 40 de state din SUA - au tax rebates sau cheltuielideductibile in jur de 20% din bugetul filmului.
Efecte benefice pentru intreaga economie
Franta a adoptat o lege prin care acorda stimulente fiscaleproducatorilor de film, mai mult din dorinta de a-si protejapropriii producatori. "Franta si Italia, doua dintre cele mai"nationaliste" tari in materie de productie de film, au introdusrebate-ul de 20%, respectiv 25%. Cu siguranta aceasta ar fi cea maieficienta masura de ordin fiscal pe care Romania ar putea sa oimpuna pentru a atrage productiile straine", explica AndreiBoncea.
Pe langa recuperarea rapida a investitiei, o industrie locala defilm bine pusa la punct aduce un capital de imagine gratuit pentrutara respectiva, promovand-o ca o destinatie turistica stimulandturismul, entertainmentul si industria de ospitalitate. "Sa neaducem aminte de celebritatea pe care a creat-o Romaniei,realizarea filmului Cold Mountain (cel mai scump film facut inRomania care a avut un buget total de 80 mil. euro - n.r). Faptulca numeroase personalitati artistice au vorbit extrem de frumos laadresa tarii noastre conteaza in general mult mai mult decat toatareclama pe care o poate face orice autoritate din Romania", spunemarketing directorul Castel Film.
Moncea adauga insa ca un astfel de efect "dureaza un timplimitat (circa un an) dupa care daca nu este repetat devine«invechit». De aceea sunt atat de interesate practic toateautoritatile locale sau nationale de oriunde de a aduce peteritoriul lor cat mai des personalitati (staruri) mondiale care sapoata dupa aceea vorbi frumos despre acea experienta."
Adiacent, incurajarea cineastilor prin acordarea de facilitatiduce la dezvoltarea pe orizontala a altor activitati conexeproductiei de film. "Turismul, constructiile, serviciile de totfelul, transporturile, materiale de constructie. Ca un exemplu,numai intr-un an la Castel Film vin mai multi "turisti", daca nereferim la numarul de camere de hotel ocupate, decat cei adusi demajoritatea agentiilor turistice din Romania, intre 10.000 si25.000 de zile hoteliere ocupate in fiecare an", adauga directorulde marketing al Castel Film.
Nu trebuie reinventata roata, luati exemplul tarilorvecine
Producatorii tin cont in alegerea unei tari ca destinatie pentruproductia unui film de mai multe criterii, intre care: locatiile,costurile pe care le implica filmarea pe teritoriul respectiv,infrastructura (cea cinematografica, dar si cea generala a tarii:hoteluri, aeroporturi, sosele, comunicatii), gradul de confort celi se poate asigura actorilor si regizorului, calitatea echipelortehnice din tara respectiva, suportul oferit direct sau indirect deautoritatile locale sau nationale, dar si ecuatiile de finantaredisponibile. "Acest ultim criteriu are o pondere foarte mare inalegerea finala pentru ca influenteaza in mod direct bugetulfilmului", spune Boncea.
Guvernul din Romania nu trebuie sa reinventeze roata, ci doar saia exemplul tarilor din jur. "Ceea ce cred ca este important esteca potentialul nostru de productie (echipe, facilitati, experienta)ar putea sa ne asigure un volum de productie mult peste Ungaria sauchiar Cehia. Cu alte cuvinte, daca ar exista facilitati fiscalesimilare, volumul de servicii de productie cinematografica ar puteacreste de la 30-40 mil. euro pe an la 200-300 mil. euro", spuneBoncea. El adauga faptul ca, pe langa lipsa unor stimulentefiscale, autoritatile impun si alte taxe de filmaresuplimentare.
"Desi poate parea incredibil, in Romania dupa ce ca statul nuofera nicio facilitate fiscala pentru acest business, autoritatilelocale impun si ele taxe de filmare pe metru patrat cum nu sepractica nici la Paris, Londra sau New York. Cel mai elocventexemplu este ca la Paris se poate filma gratis, oriunde in oras,daca dimensiunea echipei nu depaseste zece oameni, in timp ce inRomania aprobarile si taxele pentru o filmare in centrul vechi alBucurestiului pot ajunge la cateva mii de euro pe zi", explicaBoncea.
Statul poate sa ofere mai multe tipuri de stimulente: rebate-ul,care variaza de la o tara la alta si care s-ar traduce printr-unprocent din bugetul filmului (poate fi intre 10 si 25%), pe carestatul il inapoiaza producatorilor, stimulente de tipulgratuitatilor in ceea ce priveste locatiile de filmare sau alteelemente de logistica (ex: restrictionarea traficului intr-oanumita zona pe perioada filmarii) sau co-finantare prinintermediul unor institutii specifice de tipul CNC-ului (CentrulNational al Cinematografiei). "Adoptarea unor astfel de masuri nuface decat sa transmita un mesaj investitorilor straini(producatorilor) ca autoritatile sprijina in mod deschis realizareade filme pe teritoriul tarii, constiente fiind de beneficiileevidente pe care acest lucru le aduce. Daca luam in consideraredoar crearea de locuri de munca si taxele platite asociate acestuifapt, statul isi recupereaza «investitia» mult mai repede decataltfel", spune directorul de marketing al Castel Film.
Emilian Duca, tax partner in cadrul BDO Conti Tax Advisors,spune ca alte facilitati pe care ar trebui sa le aiba in vederestatul ar fi: "scutirea de impozite locale (sau o cota semnificativredusa) pentru studiourile destinate filmului si masinile utilizatein domeniul cinematografic (inclusiv rulotele artistilor sivehiculele destinate exclusiv filmarilor), subventii din parteastatului (prin CNC) pentru investitiile in echipamente destinateprocesarii filmului, pentru modernizarea cinematografelor sitrecerea la tehnologii digitale, investitii in sistemele ITnecesare exploatarii cinematografelor, amortizarea accelerata aechipamentelor de filmare, iluminare, care de filmare, reducereaTVA pentru serviciile complexe privind cinematografia,recunoasterea filmelor ca active intangibile, amortizabile, conformstandardelor internationale (amortizare accelerata in primele 3luni de la premiera)."
Cum ar putea ajuta statul
- Acordarea unor rebate-uri, care variaza de la o tara la alta sicare s-ar traduce printr-un procent din bugetul filmului (poate fiintre 10 si 25%), pe care statul il inapoiaza producatorilor
- Stimulente de tipul gratuitatilor in ceea ce priveste locatiilede filmare sau alte elemente de logistica (ex: restrictionareatraficului intr-o anumita zona pe perioada filmarii)
- Cofinantare prin intermediul unor institutii specifice de tipulCNC-ului (Centrul National al Cinematografiei).
- Scutirea de impozite locale (sau o cota semnificativ redusa)pentru studiourile destinate filmului si masinile utilizate indomeniul cinematografic
- Subventii din partea statului (prin CNC) pentru investitiile inechipamente destinate procesarii filmului, pentru modernizareacinematografelor si trecere la tehnologii digitale.
- Recunoasterea filmelor ca active intangibile, amortizabile,conform standardelor internationale (amortizare accelerata inprimele 3 luni de la premiera)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
