Producţia industrială a scăzut în ianuarie, pentru a opta lună la rând, cu un ritm în atenuare la 2,4%, în condiţiile în care ramura prelucrătoare s-a redus pentru a noua lună consecutiv, cu 1,3% an/an, iar sectorul extractiv a scăzut pentru a noua lună la rând, cu 2,1%, arată datele INS publicate joi.
De asemenea, ramura energie & utilităţi s-a diminuat pentru a şaptea lună consecutiv, cu 7,8% an/an.
”Analiza din perspectiva marilor grupe industriale evidenţiază declinul componentei bunuri de capital pentru a opta lună consecutiv în ianuarie, cu 4% an/an. Pe de altă parte, producţia de bunuri de folosinţă îndelungată şi producţia de bunuri intermediare au crescut cu 0,2% an/an, respectiv 2,1% an/an în prima lună din 2020”, comentează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.
Cele mai dinamici ramuri ale industriei prelucrătoare din perspectiva evoluţiei producţiei în luna ianuarie au fost fabricarea altor mijloace de transport (11.2% an/an), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (12.6% an/an), alte activităţi industriale (13.3% an/an), fabricarea echipamentelor electrice (14.3% an/an) şi farmaceutică (16.1% an/an).
Pe de altă parte, cele mai severe ritmuri de declin ale producţiei au fost înregistrate în ianuarie în industria lemnului (21.3% an/an), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (18.1% an/an), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (17.7% an/an), industria pielăriei (10.4% an/an) şi industria metalurgică (9.4% an/an).
În opinia analistului, industria a evoluat la un ritm sub potenţial pentru a opta lună la rând în ianuarie, concomitent cu deteriorarea componentei structurale spre cel mai redus nivel din anii 1990.
”Aceste evoluţii au fost determinate de ajustările din industria europeană (în contextul tensiunilor comerciale internaţionale) şi de deteriorarea competitivităţii internaţionale a economiei interne (pe fondul implementării unui mix pro-ciclic şi nesustenabil de politici economice)”.
Banca Transilvania estimează că fluxurile investiţionale în economia reală vor continua în trimestrele următoare (dinamică medie anuală de 5.4% în intervalul 2020-2022), într-o evoluţie susţinută de nivelul redus al costurilor reale de finanţare, oportunităţile de dezvoltare pe termen mediu şi perspectivele de rebalansare a politicii economice (prin consolidare fiscal-bugetară şi accelerarea reformelor structurale).
