Firmele de proiectare au un rol central în orice lucrare de construcţie, fie că este vorba de autostrăzi, hidrocentrale sau hale industriale, în condiţiile în care se află în spatele soluţiei tehnice şi dau tonul la orice pas pe care constructorii îl fac. Deşi nu au cifre de afaceri impresionante, acestea sunt un adevărat barometru al pieţei construcţiilor, în condiţiile în care evoluţia business-ului lor practic indică o revenire sau un declin al acestui sector.
Primii zece cei mai mari jucători din industria proiectării din construcţii au consemnat anul trecut cifre de afaceri cumulate de peste 350 de milioane de lei (circa 83 de milioane de euro), având în medie o marjă de profit de 10,2%, potrivit IBC Focus, companie specializată în agregarea de informaţii din domeniul construcţiilor şi afacerilor.
Anul trecut, piaţa construcţiilor nu a dus-o prea bine, continuând să scadă cu 20-25%, astfel că acest declin s-a resimţit şi la nivelul firmelor de proiectare şi consultanţă: cu un an în urmă, cifra de afaceri a celor mai mari zece se ridica la 99 de milioane de euro, deci cu aproape 16% mai mult decât în 2010.
Oamenii din spatele hidrocentralelor
Clasamentul din 2010 arată că firma care a obţinut cele mai mari venituri activează în construcţiile de hidrocentrale, în condiţiile în care liderul de anul trecut în domeniul proiectării a fost Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH), cu afaceri de 53,7 milioane de lei (12,8 milioane de euro), în uşoară scădere faţă de anul anterior. Compania, care a fost înfiinţată încă din 1949, dar care a fost privatizată după Revoluţie, s-a implicat în construirea a numeroase baraje sau hidrocentrale în România: spre exemplu, amenajarea râului Crişul Repede sau lucrările de reabilitare la hidrocentrala de la Remeţi (judeţul Bihor). Compania a avut anul trecut o marjă de profit de circa 17,5%, obţinând al doilea cel mai mare profit net din rândul celor mai mari zece firme de proiectare ce activează pe piaţa locală. În 2010, ISPH a continuat o serie de proiecte din domeniul hidroelectric, precum studiul de fezabilitate pentru retehnologizarea Centralei Hidroelectrice Slatina sau studiul de prefezabilitate pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al râului Mureş pe sectorul Mureş - Nădlac.
Bani pe măsura autostrăzilor construite
Dacă laurii de premiant a mers în 2010 către un proiectant din domeniul hidroenergiei, locul secund a fost ocupat de Search Corporation, firmă controlată de omul de afaceri Michael Stanciu, care are contracte în special în infrastructura rutieră. Cu afaceri de aproape 45 mil. lei (10,7 mil. euro) şi profit de 1 mil. lei (0,3 mil. euro) anul trecut, compania se ocupă în special de proiecte de autostrăzi în România, astfel că, având în vedere că anul acesta au fost licitate o serie de proiecte de astfel de şosele, şi-ar putea mări considerabil businessul în 2011. "Cifra de afaceri a scăzut în 2010 în principal din cauza încetinirii procesului de lansare de noi proiecte de către autorităţile care gestionează infrastructura rutieră", spune Mihaela Drăghici, director relaţii publice în cadrul Search Corporation.
Compania de Autostrăzi a încheiat în iunie cu un consorţiu condus de Search Corporation un contract de 18,4 mil. lei (4,4 mil. euro) pentru proiectarea şi consultanţa lucrărilor la primul lot al autostrăzii Lugoj -Deva, cu o lungime de 27 de kilometri. Mai mult, Search Corporation este compania care se ocupă de supervizarea tronsonului Cernavodă - Constanţa, care s-a aflat anul acesta în mijlocul unui scandal după ce Ministerul Transporturilor a reziliat contractul de construcţie a tronsonului Cernavodă - Medgidia. După un an 2010 în care businessul a scăzut cu circa 25% comparativ cu anul trecut, apare însă şi soarele: compania a anunţat că se aşteaptă la afaceri în creştere cu 15% în 2011.
Proiectările pentru industrie au mers bine
Medalia de bronz în topul celor mai mari proiectanţi a mers către o firmă constănţeană controlată de doi greci, Antonios Gioxas şi Ioannis Skantzikas, care proiectează în special construcţii de tip industrial. Europroiect Constanţa a cunoscut anul trecut un avans spectaculos, majorându-şi business-ul cu 350%, până la peste 43 mil. lei (10,2 mil. euro), în contextul în care piaţa construcţiilor a cunoscut însă un declin susţinut.
Cu proiectarea infrastructurii rutiere sau a construcţiilor din domeniul energetic se mai ocupă şi Tractebel Engineering, poziţia a patra în top, companie parte a grupului francez GDF Suez, care a avut afaceri de 39,3 mil. lei (9,3 mil. euro), dar şi Iptana, care se află pe locul al cincilea în clasament, cu un business de 36,7 mil. lei (8,7 mil. euro) anul trecut, potrivit IBC Focus.
În top mai figurează şi proiectanţi de linii de metrou, precum Metroul SA, controlată de 190 de persoane fizice. Cu venituri de 38,8 mil. lei (9,2 mil. euro) anul trecut, firma a semnat anul acesta, în consorţiu cu francezii de la Systra, un contract de 44,7 mil. lei (10,6 mil. euro) pentru servicii de consultanţă la construirea tronsonului Universitate - Piaţa Iancului al magistralei 5 de metrou din Capitală.
Speranţa din 2011
În contextul în care anul 2011 a fost ceva mai bun decât precedentul, cel puţin în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, având în vedere că au fost demarate lucrări de miliarde de euro, este de aşteptat ca în topul de anul viitor proiectanţii să figureze cu business-uri mult mai mari.
"Pe final de an 2011, atât firmele de proiectare, cât şi cele de construcţii spun că vor încheia anul în creştere faţă de 2010. Deşi după analizele realizate de noi la începutul lui 2011 proiectanţii erau extrem de pesimişti şi se aşteptau la o scădere de 11% a pieţei, acum cifrele arată că de fapt 2011 a fost un an mai bun în proiectare şi construcţii decât s-a preconizat", spune Andrei Spătaru, director general al IBC Focus. Şi poate că veşti bune se vor auzi şi anul viitor, având în vedere că încă mai sunt proiecte de infrastructură, dar şi industriale care se pregătesc să demareze.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
