♦ Pornind de la datele existente, pentru dezvoltarea celor 1.000 MW în parcuri solare ar fi necesare circa 1.190 de hectare, echivalentul unei ferme de cereale de dimensiune medie ♦ Spre comparaţie, România are o suprafaţă agricolă de 14,8 milioane de hectare, din care 7,9 milioane de hectare sunt lucrate efectiv, dar proiectele solare mari sunt blocate în numele securităţii alimentare a României ♦ „Chiar şi pentru cele mai ambiţioase ţinte, suprafaţa ocupată de solare ar fi de 0,05% din totalul suprafeţei agricole a României“, spun specialiştii din piaţă.
O nouă piedică venind din interpretarea legislaţiei le strică planurile investitorilor în energia solară în contextul în care, de la jumătatea acestui an, dezvoltarea proiectelor mai mari de circa 40 MW este oprită de Ministerul Agriculturii. Problema este că în acest al doilea val de regenerabile prin care trece România cele mai multe investiţii sunt de dimensiuni foarte mari, în acest moment fiind blocate proiecte solare de peste 1.000 MW în numele siguranţei alimentare. Care este mărul discordiei?
„Prin blocajul de la MADR (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) pentru proiectele peste 50 de hectare, dar se pare că şi cele sub 50 de hectare sunt blocate, este creată artificial o polemică inutilă securitate energetică vs. securitate alimentară. Chiar şi pentru atingerea ţintelor REPowerEU, cele mai ambiţioase, suprafaţa ocupată de parcurile fotovoltaice ar fi de aproximativ 0,05% din totalul suprafeţei agricole a României“, spune Mihai Bălan, director executiv în cadrul RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association), entitate care reprezintă industria de energie solară activă pe plan local.
