Companii

Provocările României în faţa Fit for 55, pachetul care va schimba industria europeană în numele aerului curat. România deja şi-a atins ţinta reducerii de emisii de CO2 şi este una dintre cele mai verzi ţări la producţia de energie

Autor: Roxana Petrescu

16.07.2021, 09:00 610

♦ România deja şi-a atins ţinta reducerii de emisii de CO2 şi este una dintre cele mai verzi ţări la producţia de energie.

Schimbarea dramatică a industriei româneşti după anii 1990 a dus la scăderea emisiilor de CO2 cu peste 65% la nivelul anului 2019, piaţa locală îndeplinind chiar şi acum ţinta asumată la nivel european privind reducerea emisiior de carbon până în 2030. Mai mult, România este una dintre puţinele state europene cu temele făcute la capitolul energie verde. Practic, dezindustrializarea brutală după anii 1990 a creat condiţiile pentru ca România să fie verde, chiar fără să îşi propună.

Sărăcia energetică din cauza veniturilor mici, alături de obligaţia de a reforma din temelii industrii cheie, cum este cea auto, sunt însă provocările majore ale pachetului Fit for 55 pentru România.

Fruntaşă în Europa

Puţine ţări au trecut printr-o dezindustrializare atât de abruptă precum România începând cu anii 1990, orientarea blocului european spre un mediu mai curat transformând abia acum această tendinţă într-un avantaj local.

Astfel, statisticile europene arată că România este a treia ţară de pe Bătrânul Continent cu cele mai scăzute emisii de CO2 pe cap de locuitor, pe datele din 2019, acesta fiind un avantaj major în contextul în care Comisia Europeană, prin pachetul Fit for 55, a declarat război deschis poluării. Obiectivul CE este de a tăia până în 2030 cu 55% emisiile de carbon, de la nivelul anterior stabilit de 40%, faţă de nivelul din 1990. România, potrivit datelor Europene, deja a atins acest nivel, având la nivelul anului 2019 cu 65% mai puţine emisii de CO2 faţă de 1990.

Mai departe, România este una dintre puţinele state cu ţintele privind ponderea producţiei de energie regenerabilă pentru 2020 deja atinse. Astfel, poziţia din care pleacă România în noul context format de lansarea pachetului Fit for 55 are o serie de avantaje.

Lupta cu carbonul

Problema este că pentru a fi atinse ţintele europene, vor exista modificări importante, una dintre acestea fiind chiar regândirea schemei de tranzacţionare a carbonului.

„Emisia de CO2 trebuie să aibă un preţ astfel încât companiile şi populaţia să aleagă cea mai verde soluţie. Ştim deja că acest sistem funcţionează. Vom aplica sistemul de emisii la aviaţie şi transporturi maritime. Un vas de croazieră emite într-o singură zi echivalentul a 80.000 de maşini. Tranziţia va fi însoţită de un fond care va combate sărăcia energetică şi-i va susţine pe cei care nu-şi pot plăti facturile“, a spus Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene în deschiderea conferinţei pentru lansarea Fit for 55.

Pachetul Fit for 55, care transpune în legislaţie obiectivele Green Deal privind neutralitatea climatică a Europei, va provoca un tsunami industrial, de la sectorul auto, aviatic, transport maritim până la modul în care ne încălzim casele, toate urmând să fie afectate de acest mega-pachet de măsuri.

În prezent, sectoarele acoperite de schema de tranzacţionare cu emisii de CO2 acoperă doar 41% din totalul emisiilor la nivelul UE.

Astfel, noi sectoare vor intra în schemă, printre care se numără transportul rutier şi încălzirea. De asemnea, aviaţia nu va mai beneficia de alocări gratuite de certificate, acestea urmând să fie eliminate până în 2027. Totodată, numărul anual de certificate de emisii se va reduce cu 4,2%, faţă de 2,2% cât se prevede în actualul sistem, tocmai pentru a pune presiune mai mare pe poluatori.

„Noul sistem va reglementa furnizorii de combustibil mai degrabă decât pe consumatorii casnici sau pe şoferi. Sistemul va deveni operaţional din 2025“, se arată în datele publicate de Comisia Europeană.

Totodată, reducerea alocărilor gratuite şi a numărului de emisii va pune o presiune majoră pe companiile din industria cimentului sau a îngrăşămintelor chimice.

Un fond de susţinere

Problema pentru consumatorii de energie din România este că deja sunt printre cei care au cel mai adesea probleme în achitarea facturilor, mai bine de unu din 10 români neavând puterea financiară de a plăti lunar curentul sau gazul consumat. Comisia propune însă un Fond Social pentru Mediu care va fi alimentat cu 25% din valoarea veniturilor obţinute din tranzacţiile de emisii pe categoriile noi incluse în schemă.

„Fondul va pune la dispoziţia statelor membre 72,2 de miliarde de euro, în perioada 2025-2032. Alături de fondurile care vor fi puse la dispoziţie de statele membre, se va crea un fond de 144,4 de miliarde de euro pentru o tranziţie corectă din punct de vedere social“, se mai arată în materialele oficiale ale Comisiei Europene.

Dincolo de problema vulnerabilităţii consumatorilor, companiile industriale rămase, dar mai ales industria auto, aviaţia sau transporturile maritime vor trece printr-o schimbare accelerată.

„Maşinile noi trebuie să-şi reducă emisiile cu 55% până în 2030 şi cu 100% până în 2035 faţă de nivelul din 2021“, se arată în documentele oficiale. Mai departe, va trebui să existe o staţie de încărcare pentru maşinile electrice la fiecare 60 de kilometri pe coridoarele europene esenţiale şi una pentru hidrogen la fiecare 150 de kilometri.

În aviaţie, 63% din combustibil trebuie să devină sustenabil până în 2030, cu o ţintă de 5% până în 2030.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO