♦ Cea mai mare marjă de profit net – de 5,9% - este cea raportată de Kaufland România, al doilea actor din domeniu ca cifră de afaceri ♦ În rest, jucătorii care au câştiguri nete au marje ce variază între 1,1% (Mega Image) şi 5,1% (Lidl) ♦ Profi, Auchan, Metro şi Carrefour sunt pe pierdere.
Marile lanţuri de supermarketuri şi hipermarketuri, unii dintre cei mai importanţi actori din economie ca cifră de afaceri, au adunat anul trecut vânzări de peste 117 mld lei, cu 4,5% mai mari decât în 2024.
În acelaşi an 2025 însă, profitul net cumulat al primilor zece jucători din sector a scăzut, cu aproape 5%, la doar 2,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o marjă de nici 2,2%.
Mai mult decât atât, patru din zece actori au raportat pierderi nete, e vorba de Profi, Auchan, Metro şi Carrefour.
Retailerii spun că taxa pe cifra de afaceri (1%) a afectat puternic profitabilitatea companiilor mari în 2024, mai ales că jucătorii din domeniu au, în mod normal, marje mici – de sub 5%, conform datelor publice. Comercianţii alimentari au declarat în mod repetat că acest sector este unul în care businessul se face din volume, iar cum lupta pe client e foarte strânsă, adaosurile sunt mici.
Astfel, dincolo de taxa pe cifra de afaceri, mai există cel puţin un factor care şi-a pus amprenta asupra câştigurilor nete – războiul promoţiilor. În 2024, românii au căutat mai mult decât oricând în ultima vreme oferte şi reduceri, iar producătorii şi retailerii s-au întrecut în a le oferi, pentru a-i atrage pe oameni în magazine. Iar asta s-a văzut în profitabilitate. Situaţia aminteşte de anii 2009-2010, de criza financiară anterioară.
Totuşi, datele financiare publice ilustrează şi că există discrepanţe majore de la o companie la alta. Mai exact, Kaufland, al doilea cel mai mare actor din comerţul modern, a obţinut anul trecut un profit net de 1,15 mld. lei, cu 33% mai mare decât în 2023. Avansul a fost de circa cinci ori mai rapid ca am cifrei de afaceri, fapt ce i-a permis companiei să îşi îmbunătăţească marja de profit la 5,9%.
Şi la Lidl a existat o tendinţă similară, însă liderul comerţului alimentar după cifra de afaceri a închis anul trecut cu un profit net de 1,2 mld. lei, cu 13,2% mai mare decât în anul anterior. Cifra de afaceri a crescut 10%.
De altfel, cei doi au cele mai mari marje din top zece şi singurele care sar de „pragul” de 5%. În rest, jucătorii care au raportat câştiguri nete au marje ce variază între 1,1% (Mega Image) şi 3,1% (La Cocoş). Iar situaţia multora s-a înrăutăţit.
Patru din zece reţele sunt pe piedere anul trecut (faţă de un singur jucător în 2023), iar trei au profit în scădere. Kaufland, Lidl şi Supermarket la Cocoş sunt singurii care fac excepţie, în timp ce Penny e stabil la nivel de profit net.
Comerţul alimentar, una dintre cele mai importante pieţe din economie, este dominat de câteva reţele mari, internaţionale, care operează circa 4.700 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă şi cash & carry. Lor li se adaugă câteva sute de lanţuri locale ori regionale şi circa 50.000 de mici comercianţi independenţi.
De ce este această industrie atât de importantă? În total, românii lasă în aceste magazine fizice, dar şi în online, 150-175 mld. lei (30-35 mld. euro anual). Iar circa 70% din bani merg către marile reţele străine, un actor major în economie, care ia la prima mână pulsul consumului.
