Comerţul cu dominantă alimentară reprezintă o piaţă de aproape 150 mld. lei. Alte 100 mld. lei vin din comerţul auto. Acestor sume li se adaugă 25 mld. lei de la electro-IT, alte încă pe atâtea din modă, ceva mai puţin dinspre cosmetice, dar şi 75 mld. lei din zona de benzinării, plus alţi bani din farma şi tradingul agricol. Pare o numărătoare de genul celei din piesa lui Caragiale, dar de fapt e doar o sumarizare a ceea ce înseamnă comerţul în România.
Şi totuşi, niciunul dintre aceste „nume mari“, dintre aceste subsectoare, nu reprezintă actorul principal în filmul comerţului autohton, rolul aparţinându-i consumatorului final, care decide ce, cum şi cât cumpără. El este cel care dă tonul în economie.
Iar ţinând cont că ultimii ani au fost marcaţi de instabilitate şi de multiple probleme atât în plan economic, cât şi geopolitic, fapt ce s-a reflectat rapid în creşteri de preţuri pe bandă rulantă şi în prudenţă în consum, există o întrebare „de 1.000 de puncte“.
Anul 2025, la fel ca şi precedenţii (ultimii trei ani), va rămâne sub semnul inflaţiei, fenomen care a pus o lume întreagă pe jar. În consecinţă, anul va sta şi sub semnul prudenţei, dat fiind că perspectivele economice nu sunt optimiste, iar mutările de pe scena politică îndeamnă şi ele tot la cumpătare.