Regulamentul pe care trebuie să îl respecte, din 2013, patronii teraselor din Centrul Vechi a fost extins pentru toate zonele protejate ale Capitalei, care sunt de competenţa Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), prin dispoziţia primarului Sorin Oprescu.
Organizarea şi funcţionarea teraselor sezoniere amplasate în Centrul Istoric al Municipiului Bucuresti au fost reglementate prin Dispoziţia Primarului General nr. 194/04.03.2013, se arată într-un comunicat al PMB.
Printr-o altă dipoziţie a primarului, din 7 aprilie, a fost extinsă zona de aplicare a regulamentului pe întregul teritoriu de competenţă de acordare a autorizaţiilor de construire şi de avizare al PMB, conform Legii nr. 50/1991 (inclusiv celelalte zone construite protejate).
Regulamentul adoptat în 2013 a fost aplicat din data de 15 martie a acelui an.
Dispoziţia prevede că terasele sezoniere din Centrul Istoric pot funcţiona pe domeniul public sau privat al municipiului şi pe terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice pe o perioadă de timp determinată, cuprinsă în intervalul 15 martie - 15 noiembrie al fiecărui an.
Potrivit dispoziţiei, terasele sezoniere pot fi amplasate numai în locurile pentru care se obţine aviz de la Direcţia Generală Dezvoltare Urbană din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB). Amplasamantele vor fi aprobate în ordinea primirii solicitărilor, spaţiul alocat terasei neputând depăşi lungimea faţadei localului. La avizare, trebuie să se urmărească, pe cât posibil, ca terasele învecinate să aibă lăţimi egale.
Poate fi avizată amplasarea teraselor pe totuare care au lăţimea minimă de trei metri, cu obligaţia de a se păstra un spaţiu liber pentru circulaţia pietonilor, înspre carosabil, cu lăţimea minimă de 1,50 metri, precum şi pe partea carosabilă a străzilor exclusiv pietonale, cu condiţia de a păstra o zonă liberă cu lăţimea de patru metri, pentru intervenţiile de urgenţă.
Pentru delimitarea teraselor, pot fi folosiţi parapeţi mobili, realizaţi exclusiv din lemn şi/sau metal cu înălţimea maximă de un metru, şi/sau aranjamente florale verzi, care trebuie întreţinute. Sunt interzise, conform dispoziţiei, jardinierele de plastic şi a plantelor decorative artificiale. Totodată, se interzic construirea platformelor, utilizarea covoarelor din materiale plastice, mobilierul pliant sau din plastic.
Mobilierul, care va fi, de asemenea, avizat de Direcţia Dezvoltare Urbană, va fi compus din seturi identice, cu o structură din lemn, răchită sau metal, în concordanţă cu arhitectura clădirilor şi restul elementelor care alcătuiesc terasa, evitându-se culorle stridente. Umbrelele teraselor din Centrul Vechi nu trebuie să aibă alte culori decât cele din cromatica alb-beige, iar amplasarea de cortine de protecţie împotriva vântului şi ploii pe terase este interzisă, se mai precizează în dispoziţia dată de Oprescu.
De asemenea, nu pot fi amplasate pe terasă piese de mobilier pentru pregătirea produselor sau spălarea veselei, vitrine sau standuri de prezentare a produselor şi nici televizoare, plasme sau video-proiectoare. Singura publicitate permisă este cea pentru local şi pentru firma contractată pentru amenajarea terasei, cu respectarea paletei cromatice şi achitarea taxei de publicitate.
Muzica şi spectacolele live organizate pe terase se vor termina la ora 22.00, potrivit unei alte prevederi din dispoziţie.
Organizarea de evenimente festive private, precum nunţi şi botezuri, pe terasele din Centrul Istoric este interzisă.
Dispoziţia edilului a fost emisă după ce Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea teraselor sezoniere în perimetrul Centrului Istoric nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din 25 februarie 2013.
Asociaţia Comercianţilor din Centrul Istoric al Capitalei ceruse, pe 1 martie 2013, adoptarea regulamentului privind funcţionarea teraselor, în lipsa căruia proprietarii de localuri nu pot alcătui un plan de afaceri pentru vară.
Mugur Mihăescu, vicepreşedintele ACCI, a arătat că membrii asociaţiei îşi plătesc taxele şi impozitele la timp şi doresc să fie reglementaţi, amintind că regulamentul la care asociaţia a lucrat alături de Primăria Capitalei, timp de doi-trei ani, nu a fost adoptat în CGMB.
Reprezentanţii ACCI au reclamat şi faptul că proprietarii de localuri trebuie să obţină autorizaţii, să plătească taxe şi să se supună atât controalelor Primăriei Capitalei, cât şi celor ale Primăriei Sectorului 3 şi au cerut înfiinţarea unui Birou unic pentru Centrul Istoric.
Mihăescu a mai arătat în conferinţă că, dacă în 2005 - 2007, Centrul Istoric era o afacere de trei milioane de euro, cifra de afaceri a ajuns să crească până în 2013 în jurul a 200 de milioane de euro. În Centrul Istoric existau atunci aproximativ 200 de spaţii, cu 8.000 de salariaţi iarna şi 10.000 vara, iar zona era vizitată săptămânal de circa 100.000 de turişti români şi străini.
