Ziarul Financiar a lansat în 2018 iniţiativa “Un teren de sport la fiecare supermarket, o sală de sport la fiecare mall”, un manifest menit să crească, de la rădăcini, baza de selecţie sportivă, adică numărul de copii şi tineri care practică sport regulat. În Braşov, la cel puţin trei supermarketuri apărute în ultimii 5-6 ani, campania neoficială „un sens giratoriu la fiecare supermarket” a avut mai mult ecou în practică, aşa cum se vede din imaginile surprinse de reporterul ZF.
Întrebarea care se pune este de ce nu ar putea supermarketul să facă la rândul său un teren de sport, dacă primăria i-a făcut giratoriul?
„O iniţiativă care ar fi fost bună de aplicat. Este bine să mai dai şi înapoi, după ce primeşti”, spune S.F., IT-ist în vârstă de 30 de ani, din Braşov.
Lidl pe Şoseaua Cristianului, Braşov, cu giratoriul aferent.
Pentru un ochi care nu a mai luat Braşovul la pas de ani întregi, oraşul s-a schimbat foarte mult în urma dezvoltării. Unele hale vechi, de pe vremea comunismului au ajuns acum clădiri de birouri, blocuri de apartamente sau chiar mall.
Centrele comerciale care au apărut sar de asemenea în ochi, la fel şi elementele de infrastructură rutieră, cum ar fi sensurile giratorii care altădată nu erau nici măcar intersecţii simple. Pe Şoseaua Cristianului, aproape de ieşirea din Braşov spre Bran, a fost construit în ultimii ani un magazin Lidl, dar şi un sens giratoriu în dreptul magazinului. Faptul ce singurul scop al sensului giratoriu este să deservească supermarketul este evident, pentru că a treia arteră, creată în urma construirii sensului, se termină brusc după magazin.
„Este bine că se face şi bine că ai acces mai rapid la magazin. Era şi mai bine să facă şi Lidl un teren de sport, cum propuneţi, dacă au primit şi ei cadou de la noi sensul giratoriu”, spune B.M, 50 de ani, localnică.
Primăria Braşov şi supermarketurile nu au răspuns, până la ora transmiterii ştirii, la întrebările ZF legate de cine a venit cu iniţiativa să se construiască sensurile giratorii, cine le-a plătit şi care a fost înţelegerea.
Mai spre centrul oraşului, aproape de locul unde strada Stadionului se „varsă” în Bulevardul Griviţei, se construieşte un Kaufland, aşa cum se poate vedea în imaginile de mai jos. Concomitent, se construieşte şi un sens giratoriu lângă. Este un giratoriu foarte important pentru magazin, pentru că fără giratoriu maşinile de pe sens opus, care vin din mai multe artere, trebuie să facă un ocol de mai bine de 1,5 km.
Kaufland şi sens giratoriu în construcţie pe strada Stadionului, Braşov.
„Dacă aş veni dinspre Griviţei şi trebuie să ocolesc un kilometru jumate, doi, să ajung la Kaufland, mai bine mă opresc la alt supermarket care este mai în drum”, spune D.B, braşovean în vârstă de 47 de ani.
Acum trei luni în locul în care se construieşte Kaufland-ul de pe Stadionului.
Situaţia este similară şi la Kaufland-ul de pe strada Avram Iancu din oraşul Braşov, aşa cum arată imaginea de jos.
Cele trei exemple care arată clar că infrastructura publică de transport a fost construită pentru a facilita accesul la supermarketuri arată că este o practică recurentă, indiferent de compania care construieşte supermarketul. În acest moment, având în vedere că nici companiile şi nici primăria nu au răspuns solicitărilor ZF, nu este clar cine plăteşte pentru supermarket sau cine a venit cu iniţiativa.
În 2018, Ziarul Financiar atrăgea atenţia asupra restrângerii numărului de copii şi tineri care practică sport regulat din cauza lipsei de infrastructură sportivă şi multe terenuri de sport au fost transformate în dezvoltări imobiliare. În aceeaşi vreme, dezvoltarea de supermarketuri a explodat
Ideea a pornit de la faptul că, din lipsa unui teren de sport, mulţi copii joacă duminica fotbal în parcarea supermarketurilor şi, de asemenea, supermarketurile sunt principalul furnizor de alimente şi băuturi nocive pentru sănătate: sucuri carbogazoase, chips-uri şi junk food, carne procesată etc.
Ziarul Financiar propunea ca la fiecare supermarket nou de peste 500 mp să fie construit un teren sportiv cu funcţionalităţi de minifotbal şi baschet, o investiţie minimă, prin comparaţie cu investiţia principală, în supermarket.
