♦ Patronatele din industria HoReCa au militat timp de mai mulţi ani pentru legiferarea bacşişului, adică includerea pe bonul fiscal şi impozitarea sa ♦ Lobby-ul făcut de patronate a fost motivat de suplinirea salariilor foarte mici din această industrie, de multe ori angajaţii fiind plătiţi cu minimul pe economie, pentru posibilitatea de a lua credite de la bănci.
Veniturile suplimentare care vor fi distribuite chelnerilor şi personalului din restaurante sunt impozitate doar cu 10%, însă fără contribuţiile sociale aferente pe care le-ar fi presupus majorarea de către proprietarii restaurantelor a salariilor angajaţilor lor. Firmele din domeniu vor beneficia de un flux care reprezintă 10%, în medie, din cifra lor de afaceri din care îşi vor putea plăti angajaţii, fără contribuţiile sociale. Însă în baza a ce vor fi plătiţi angajaţii, în contextul în care în contractul de muncă şi eventualele anexe ale contractului sunt prevăzute doar sumele salariale?
„Probabil se vor face ştate de bacşiş. Restaurantul va face probabil o clasificare. Câţi bani sunt strânşi din bacşiş? Două mii de lei şi am trei angajaţi, atunci 500 lei merg la unu, 500 lei la altul, iar 1.000 lei la cel de-al treilea. Din această sumă, restaurantul reţine 10% pentru plata impozitului. Sunt venituri din alte surse, nu sunt venituri de natură salarială, ci aleatorii, într-o lună pot încasa o anumită sumă, în alta mai puţin“, spune Adrian Benţa, consultant fiscal.
Nadia Oanea, consultant fiscal, spune că în lege este prevăzut clar faptul că bacşişul încasat nu reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de angajator. „Nu se reflectă în contabiliatea restaurantului sau barului ca venit şi nici nu generează obligaţia de a plăti TVA pe respectivele sume la stat.“