♦ România este pe locul patru între ţările analizate când vine vorba de creşterea pieţei în valoare, după Ucraina, Kazahstan şi Bulgaria ♦ Totuşi, în valoare, vânzările pot fi susţinute şi exclusiv de inflaţie, aşadar e importantă evoluţia în volum – număr de bucăţi. Or, aici România se află chiar pe podium, după Grecia şi Bulgaria ♦ Ba mai mult, dintre cele 15 state studiate, şapte raportează scăderi în volum, una e pe zero şi doar restul pe plus.
Vânzările de alimente, băuturi, produse de îngrijire personală şi a locuinţei au crescut în România în perioada 1 octombrie 2024 – 30 septembrie 2025 (cele mai recente 12 luni analizate) cu 6,9% versus cele 12 luni anterioare. Plusul considerabil a fost susţinut parţial de inflaţia din magazinele de tip supermarket şi hipermarket, existând şi o creştere a volumelor vândute, fapt care indică de fapt apetit de consum. Aceasta e situaţia de ansamblu.
O privire în profunzime
Totuşi, cele 12 luni analizate de compania de cercetare de piaţă NielsenIQ se pot împărţi în mai multe perioade distincte, în funcţie de evenimentele care le-au marcat.
Spre exemplu, octombrie şi noiembrie 2024 au fost luni „calme“, fără evenimente majore, fapt ce s-a văzut în consumul care a crescut nestingherit.
Ele au fost însă urmate de haosul de pe scena politică locală, haos care a frânat puternic consumul privat. Din cauza incertitunii, în decembrie 2024 şi în primele luni din 2025 a fost linişte pe „frontul“ de retail.
Anul trecut a fost şi el marcat de noile alegeri, de formarea noului guvern şi, nu în ultimul rând, de măsurile luate de autorităţi pentru a reduce deficitul bugetar.
Majorarea TVA de la 9 la 11% la alimente şi de la 19 la 21% la bunuri nealimentare, precum şi restul de măsuri s-au resimţit rapid în piaţă, iniţial prin scumpiri, iar apoi, în cascadă, prin reducerea consumului.
Ce spun cifrele?
Acest lucru se vede în datele trimestriale de la NielsenIQ. În volume – cel mai relevant indicator pentru consum – vânzările au crescut în T3 din 2025 cu doar 1,1% versus 4-5% în trimestrele anterioare.
Totuşi, în analiza celor 12 luni acest lucru nu este vizibil. Doar la o privire în profunzime poate fi remarcată involuţia. Per total, România rămâne printre campioanele din Europa Centrală şi de Est la creşterea pieţei de FMCG, iar asta deşi apetitul de consum scade de la trimestru la trimestru.
„În prima parte a anului 2025 am început să reduc din cheltuielile nenecesare - am tăiat de la ieşitul în oraş, de la haine şi alte categorii de produse sau servicii, tocmai pentru că nu ştiam ce final vor avea alegerile din primăvară şi care va fi impactul în economie. Ulterior, am continuat să fiu prudentă din cauza taxelor care se anunţau. Facturile au crescut, preţul mâncării la fel, aşa că încerc în continuare să fac economii pe cât se poate, dar şi pentru că nu ştiu ce urmează din punct de vedere economic“, spune Alina (28 de ani).
În context european
Chiar şi aşa, România este pe locul patru între ţările analizate de NielsenIQ când vine vorba de creşterea pieţei FMCG în valoare, după Ucraina, Kazahstan şi Bulgaria.
Totuşi, în valoare vânzările pot fi susţinute şi exclusiv de inflaţie, aşadar e importantă evoluţia în volum – număr de bucăţi.
Iar piaţa locală este relevantă în acest sens pentru că de mai mulţi ani este „campioană“ în Europa când vine vorba de scumpiri. După majorările de taxe din vara anului trecut, inflaţia s-a dus din nou până aproape de 10%, după mai multe luni de scăderi lente.Tocmai de aceea, vânzările în volume sunt cele mai relevante pentru a spune povestea consumului privat.
Ori aici, România se află chiar pe trei, după Grecia şi Bulgaria. Ba mai mult, dintre cele 15 state analizate, şapte raportează scăderi în volum, una e pe zero şi doar restul pe plus. Iar dintre cele şapte pe plus, piaţa locală e pe podium.
Totuşi, este vizibilă tendinţa descendentă de la trimestru la trimestru, susţinută de prudenţa oamenilor ca urmare a măsurile adoptate de Guvern, ca urmare a problemelor de pe piaţa muncii – de la influenţa AI la îngheţarea salariilor şi chiar la concedierea a sute şi mii de oameni din anumite domenii. Iar incertitudinea de pe plan global nu ajută nici ea.
„Volumele vândute au fost pe creştere în T4 2024 şi chiar şi în prima parte a lui 2025. Scăderile au început din august (odată cu majorarea TVA – n.red.) şi au continuat. Nici în primele zile din acest an nu stăm foarte bine, suntem sub perioada similară din 2025“, spune Feliciu Paraschiv, fondatorul Paco Supermarket, unul dintre cei mai puternici retaileri locali.
Revenirea apetitului de consum este dorinţa cea mai mare a executivilor din comerţul alimentar local care, de mai bine de doi ani de zile, vorbesc despre o prudenţă la cumpărături a românilor, prudenţă venită atât pe fondul unei inflaţii care nu se mai „îmblânzeşte“, cât şi pe fondul unei incertitudini care planează în aer deja de mai multă vreme. Iar cifrele se tot înrăutăţesc.
Unii spun că există o scădere reală a puterii de cumpărare. Alţii afirmă că bani în piaţă sunt, doar că oamenii se tem să îi dea pe altceva decât pe produsele şi serviciile de strictă necesitate. Cert e că lucrurile nu arată bine. Şi totuşi, prin comparaţie cu Europa şi cu Europa de Est, România a stat bine.
Datele pentru cele 12 luni ce s-au încheiat la 30 septembrie 2025 arată că în timp ce în România avansul în volum a fost de 3,2%, în Europa de Est în ansamblul său plusul a fost de doar 0,9%, pe când în Europa abia a ajuns la 0,5%. Polonia e pe minus (-1,4%), la fel şi Slovacia (-1,7%), pe când Cehia e pe zero, conform NielsenIQ.
Totuşi, datele pentru ultimele luni din 2025 şi cele aferente lui 2026 ar putea spune o poveste diferită.
