Anul acesta, seceta şi scumpirea alimentelor vor merge mână în mână în Europa de Est. Ungaria se confruntă în prezent cu un nou val de scumpiri spectaculoase ale alimentelor

Cele mai mari fonduri de hedging din lume angajează din ce în ce mai mult meteorologi pentru a le ajuta să-şi dezvolte strategii de in­vestiţii profitabile. Aceşti spe­cia­lişti sunt la mare căutare în lumea financiară mulţumită înmulţirii fenomenelor meteo ex­tre­me, a constatat Bloomberg. Un astfel de feno­men este şi seceta, care afectează materii prime şi produse agricole precum boabele de cacao şi cerealele. Cu ele, fondurile de hedging, inves­ti­tori speculativi, fac afaceri, iar nevoia de eva­lua­re a riscului sau a oportunităţilor este mare deoarece scopul lor este profitul într-un mediu competitiv. Se poate spune că angajarea de meteorologi este modul în care sectorul finan­ciar se adaptează la încălzirea globală.

Şi economiile naţionale, cu diversele lor sec­toare de creştere, printre care cel agricol, se confruntă cu un mediu din ce în ce mai competitiv, pentru exporturi, pen­tru atragerea de investiţii. Şi pen­tru ele fenomenele meteo ex­tre­me, precum seceta, au devenit riscuri din ce în ce mai frecvente. Exemple pot fi date peste tot în Europa de Est. Seceta, penuria de apă şi canicula topesc agricultura, a­fectează industria agroali­men­tară şi frânează creşterea econo­mică. Consumatorul de rând va simţi toate acestea sub forma alimen­telor mai scumpe. Iar guvernele por reacţiona prin măsuri disperate. Guvernul ungar a răs­puns noului val de creşteri de preţuri la ali­mente limitând profiturile pe care lanţurile de retail le pot realiza cu anumite produse.

Polonia a intrat în primăvară cu deficit de apă şi sub ameninţarea preţurilor mari, scrie Rzeczpospolita, unul dintre principalele ziare de business poloneze. Sursele de apă nu şi-au re­venit în iarnă de pe urma secetei de anul trecut, iar în februarie multe râuri au atins cote scăzute record. În acelaşi timp, se înteţesc avertismen­tele de secetă hidrologică. 2024 a fost cel mai cald an de când se fac măsurători meteorologice în ţară şi probabil că situaţia nu se va schimba în 2025, a informat Institutul de Meteorologie şi de Management al Apei. În unele zone este deja mai rău decât anul trecut.

Penuria de apă a început să devină o pova­ră semnificativă pentru bugetul statului polonez. Un număr în creştere de fermieri – 170.000 anul trecut – fac cereri de evaluare a pagubelor produse de secetă. În 2023, statul a plătit aproximativ 1,5 miliarde zloţi (357,6 mili­oane euro) pe ajutor pentru caz de secetă. Plăţile cumulate pentru 2018 şi 2019 au fost de 4,5 miliarde zloţi. Ungaria are industria parali­zată de criza din sectorul auto. Economia a ieşit dintr-o perioadă prelungită de recesiuni abia la sfârşitul anului trecut, ajutată mai ales de ser­vicii. Agricultura, în care au fost puse speranţe, a acţionat ca o frână asupra creşterii economi­ce. Primăvara a adus ceva entuziasm în sector, dar la el contribuie faptul că a început sezonul înscrierilor pentru subvenţii.

Specialiştii locali spun că niciun alt sector economic nu primeşte o atenţie financiară atât de mare ca agricultura – programul de subven­ţii valorează 7,5 miliarde euro, notează Hun­gary Today, un site de ştiri maghiar prietenos cu guvernul condus de Viktor Orban. Totuşi, acesta a remarcat că optimismul în rândul cres­cătorilor de animale s-a mai disipat. Producţia de cereale de anul trecut a avut de suferit din cauza secetei. Iar pentru anul acesta este de aşteptat ca penuria de apă să persiste. Acest lucru va duce la creşterea preţurilor cerealelor, inclusiv ale grâului.

Preţurile mari sunt bune pentru cultivatorii de cereale, dar înseamnă şi costuri mari pentru crescătorii de animale. În timpul secetelor sunt probleme în special cu hrănirea vitelor. Au cres­cut aşteptările pentru recoltele de floarea soarelui, o plantă mai rezistentă la secetă cu care este înlocuit porumbul. Anul trecut, pen­tru fermierii maghiari pariul câştigător a fost sectorul porcinelor.

Însă boom-ul este ameninţat acum de suprasaturarea pieţei germane. De asemenea, cererea de carne nu impresionează. Producătorii de carne de pasăre au fost loviţi de gripa aviară. Mai nou, sectorul agricol maghiar este lovit şi de febra aftoasă, iar mai multe ţări europene au blocat în ultimele zile transporturile de carne din Ungaria. Pentru cumpărătorul maghiar, o veste bună poate fi ieftinirea cu 10-25% a tomatelor şi castraveţilor.

Însă producătorii de legume la scară industrială lucrează sub presiunea pe care o produc pe pieţe importurile de produse chinezeşti. Ungaria se confruntă în prezent cu un nou val de scumpiri spectaculoase ale alimentelor. Guvernul anticipează că inflaţia alimentară va atinge 9-10% în martie şi a reacţionat prin limitarea la 10% a marjelor de profit pe care retailerii le pot realiza prin vânzarea a 30 de produse alimentare, printre care carne de pasăre, picioare de porc, lapte UHT, margarină, ulei de gătit, făină, zahăr, cartofi, ouă, smântână, iaurt, brânză de vacă, usturoi şi parizer.

Executivul speră că astfel va duce în jos cu până la 15% costul coşului de consum. Analiştii se aşteaptă ca tot anul să fie marcat de inflaţie ridicată. Dacă seceta va continua, va amplifca problema. În 2024, fondurile de hedging au angajat în medie cu 23% mai mulţi meteorologi decât în anul anterior, iar pachetele salariale pentru astfel de angajaţi au crescut cu 18%.