Retail&Agrobusiness

Business Magazin. Aţi mâncat vreodată insecte? Poate nu ştiţi dar noi românii consumăm deja insecte prin intermediul unui colorant alimentar care se regăseşte în salam, parizer, cârnaţi şi chiar îngheţată

Business Magazin. Aţi mâncat vreodată insecte? Poate nu ştiţi dar noi românii consumăm deja insecte prin intermediul unui colorant alimentar care se regăseşte în salam, parizer, cârnaţi şi chiar îngheţată

Autor: Business Magazin, Alex Ciutacu

14.02.2021, 19:14 3892

Ca sursă dovedită de proteine într-o lume care aleargă după sustenabilitate, insectele sunt deja consumate în mai multe ţări în diferite forme. Vor putea românii să treacă peste bariera culturală înspre hrana cu acestea?

Entomofagia defineşte hrana cu insecte, iar românii sunt pe cale să înveţe acest termen după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor a emis o opinie pozitivă faţă de viermele de făină, larva gândacului cunoscut drept Telebrio Molitor sau mealworm.

Opinia autorităţii deschide calea la nivel european spre aprobarea pentru vânzarea unor gustări, batoane proteice, fursecuri sau a altor preparate care conţin insecte. În acelaşi timp, insectele ar putea deveni doar o componentă mai des întâlnită în industria alimentară sub forma unor aditivi sau coloranţi.

Aceasta a fost prima analiză de risc asupra insectelor ca nou aliment derulată de autoritatea europeană. Bloomberg notează că pe masa autorităţii mai stau încă 14 aplicaţii în curs de analiză, care vizează mai multe soiuri de insecte, de la greieri şi până la lăcuste.

Insectele ar putea veni ca alternativă sustenabilă de hrană, în contextul în care au un aport proteic ridicat, iar populaţia planetei este într-o continuă creştere. Estimările Naţiunilor Unite atrag atenţia de mai mulţi ani că până în 2050 omenirea trebuie să găsească o modalitate prin care să hrănească 9 miliarde de oameni.

Cu toate acestea, românii ar putea fi departe de entomofagie din punct de vedere cultural, cel puţin pe termen scurt şi mediu.

„Toate obiceiurile de consum ţin de nişte tradiţii, iar cum noi mâncăm sângerete, adică sânge într-o combinaţie cu carne, există diverse obiceiuri pe care le au popoarele şi care ţin de patrimoniul gastronomic al fiecăruia. Cu siguranţă şi noi când mergem în afară în destinaţii exotice alegem să mâncăm poate crocodil sau chiar lăcuste. Nu cred că va deveni un obicei de consum larg răspândit”, a comentat Ştefan Pădure, expert în industria alimentară şi preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).

El a explicat că bariera psihologică poate fi un mare obstacol în cazul românilor, iar exemplul care scoate în evidenţă acest lucru este cel al cărnii de cal.

 „La noi în ţară nu se consumă calul, deşi este o carne curată, cu proprietăţi foarte bune. Dar românul a folosit calul pentru activităţi, acesta i-a fost de ajutor şi logica este că nu îţi poţi mânca prietenul”, a adăugat Ştefan Pădure.

 Un document publicat de Parlamentul European, care ridica pentru studiu ipoteza consumului de insecte, citează mai multe studii ştiinţifice care arată că respingerea entomofagiei este un comportament învăţat. Asta înseamnă că nu ne naştem cu o repulsie pentru consumul de insecte.

Astfel, bariera culturală ar putea fi depăşită. Spre exemplu, în alimentaţia românilor există deja produse care conţin resturile unei insecte. Colorantul alimentar cunoscut drept carmin este extras din resturile insectei cunoscute drept coşenilă. Carminul se regăseşte în mai multe alimente, printre care în anumite salamuri şi în parizer. „Ar putea exista denumiri codificate. A şti că ai aditivi bazaţi pe insecte va duce la o respingere din partea consumatorului şi probabil că va exista o formă foarte lentă de tranziţie, luând în calcul anumite posibilităţi de efecte benefice în partea de aport, proteine sau ce rol vor avea ele în compoziţia viitoarelor produse. (…) Vor exista cu siguranţă şi segmente de populaţie care vor consuma şi care vor promova astfel de produse”, a explicat o sursă cu experienţă din industria alimentară locală pentru Business Magazin.

În ţări precum Marea Britanie, Olanda, Belgia şi Finlanda, astfel de alimente pot fi găsite chiar şi în supermarketuri, notează The Guardian. Totodată, în alte ţări europene precum Franţa, Italia şi Spania, acestea sunt interzise în mod explicit.

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

 
AFACERI DE LA ZERO